Americanii de la ExxonMobil nu au oprit încă activitatea pe care o derulează în perimetrul Neptun Deep din apele adânci ale Mării Negre românești însă nu au luat o decizie finală de investiție în exploatare a gazului natural, în parteneriat cu OMV Petrom, a declarat Niculae Havrileț, secretarul de stat în Ministerul Economiei, la webinar organizat de EM 360 și România Durabilă. ”Am avut o discuție cu ExxonMobil, cel mai mare investitor în Marea Neagră, care ne-a spus că ei nu au oprit activitatea din Marea Neagră, dimpotrivă au solicitat prelungirea unor autorizații de lucru, în special din zona Ministerului Mediului. Nu au părăsit activitatea din Marea Neagră ci doar nu au luat încă decizia de investiție finală. Se consideră că ar mai există încă posibilități ca să continue mai departe și să ia și această decizie. Totul este legat de legea offshore într-o nouă formă care trebuie să țină cont de cele trei mari elemente de risc la care se expun investitorii: riscul scăderii prețurilor, riscul nepredictibilității cadrului de reglementare care poate să ducă la pierderi financiare și riscul de forță majoră, cum a fost cel militar din Crimeea”, a spus Havrileț.
ExxonMobil a anunțat anul trecut că intenționează să părăsească activitatea din Marea Neagră în urma unei decizii de schimbare a strategiei la nivel global. În plus, ei și OMV Petrom au atras de mai multe ori atenția asupra problemelor existente în legea offshore promovată de Liviu Dragnea și votată de parlamentul dominat de PSD. Acest act normativ impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.
Anul trecut însă, Ministerul Energiei de atunci a elaborat o nouă formă a legii offshore care ar lăsa mai mulți bani în buzunarul companiilor care vor extrage gaze din Marea Neagră iar statul va primi mai puțin decât este prevăzut în legea girată de Liviu Dragnea. Actul normativ stipulează că petroliștii vor încasa 40% din profitul afacerii, nu 10% cât este acum în lege, se arată într-un studiu realizat de BirişGoran, la comanda Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG). “Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. În contextul în care producția de gaze naturale națională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării și epuizării treptate a depozitelor convenționale existente, iar specialiștii estimează că menținerea sau chiar creșterea producției naționale putea fi realizată în mod substanțial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de așteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la: (i) descurajarea investițiilor offshore, (ii) limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit, (iii) scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri”, arată autorii studiului.
Modificare legii offhsore a fost adusă în discuție și la o întâlnire pe care Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, a avut-o cu premierul Ludovic Orban la Palatul Victoria. “A fost o discuţie despre proiectele pe care OMV Petrom le are în România. Evident că am atins şi subiectul legii offshore, dar poziţia mea a rămas aceeaşi – modificări la legea offshore nu se vor face decât în Parlament. Noi, Guvernul, nu lucrăm la vreun proiect de lege pentru modificarea Legii Offshore. Nu s-a pus problema că vor renunţa la exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost o discuţie foarte aplicată pe proiectele de investiţii pe care vor să le facă”, a declarat ministrul Virgil Popescu, citat de financialintelligence.ro. Imediat după aceea, Reuters a scris că OMV amână din nou decizia privind investițiile offshore din Marea Neagră și vizează acum o decizie cel mai devreme anul viitor.
În perimetrul Neptun Deep din platoul continental românesc al Mării Negre, OMV Petrom și ExxonMobil au descoperit rezerve potențiale de până la 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care consumul intern este undeva la 11-13 miliarde de metri cubi.
Acum câteva zile, ExxonMobil anunțat că îşi reduce cu 30% cheltuielile de investiţii, la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, şi amână proiecte majore, deoarece pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat cererea de energia, iar preţul ţiţeiului a scăzut semnificativ, transmit Bloomberg şi Reuters, preluate de Agerpres.
În piață au apărut informații conform cărora mai multe companii sunt interesate participația de 50% a americanilor în concesiunea Neptun Deep. S-a vorbit de un consorțiu format de OMV Petrom, Romgaz (care este implicată alături de Lukoil în proiectul Trident) și societatea poloneză PGNiG. De asemenea s-au menționat numele Lukoil Overseas Atash, Black Sea and Gas (care deja are activități în Marea Neagră, în proiectul Midia), asocierea Cox IIc sau Mol.
