La începutul lunii iulie, Consiliul Judeţean Alba a transmis Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine o adresă prin care atrăgea atenţia asupra stării în care se află DN67C, solicitând reluarea lucrărilor la acest drum de o deosebită importanţă economică şi turistică pentru Alba, şi nu numai.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a răspuns acestei adrese, comunicând că urmează să fie aprobaţi indicatorii tehnico-economici actualizaţi, astfel încât să existe posibilitatea legală a efectuării în continuare a plăţilor pentru acest drum, au informat, miercuri, reprezentanţii CJ Alba.

Potrivit CNADNR, finanţarea lucrărilor la DN67C se realizează prin sistem credit furnizor, iar plăţile efectuate până în prezent, cu Bilete de Ordin, sunt la nivelul indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, fapt pentru care lucrările au fost suspendate din 5 octombrie 2012, nefiind încă emis ordinul de reluare a acestora.

Demarate în 2009, lucrările de reabilitare a Transalpinei, care face legătura între Transilvania şi Oltenia, de la Sebeş, judeţul Alba, până la Bengeşti, judeţul Gorj, ar fi trebuit să fie deja finalizate.

Până în prezent, drumul, lung de 148 de kilometri, a fost asfaltat pe cea mai mare parte, dar nu au fost finalizate lucrările de reabilitare, mai fiind de executat, potrivit CJ Alba, câteva elemente fără de care există riscul deteriorării întregii lucrări şi transformării drumului în unul necirculabil. Astfel, pe sectorul de drum cuprins între Sebeş şi limita cu judeţul Vâlcea, sunt turnate trei straturi de covor asfaltic, cu excepţia poziţiilor kilometrice 86-91, 96-102, 116-117, unde mai este necesară turnarea stratului de uzură.

Pe sectorul cuprins între km.80+000 şi km.80+500 este necesară executarea fundaţiei drumului şi turnarea a trei straturi de asfalt, iar între kilometrii 80 şi 90 este necesară finalizarea a 40 de podeţe, unde straturile de asfalt nu sunt turnate.

De asemenea, în mai multe locuri trebuie executate rigolele betonate pentru a se asigura scurgerea apelor, iar pe o distanţă de 13 kilometri, între 127 şi 140, este necesară montarea parapetului pietonal pentru poduri.

În alte şapte locuri, trebuie finalizate podurile care au fost deja decopertate. În alte două poziţii, trebuie, de asemenea, finalizate podurile, aici armarea fiind la grindă, placa de suprabetonare, consola trotuar şi placa de racordare nefiind finalizate.

Zidul de sprijin nu este executat pe o lungime de cinci kilometri între kilometrii 87 şi 122, de la km 87 la km102 este necesară executarea a 10.000 de metri liniari de parapet de beton de tip new jersey, iar între sectorul de drum între kilometrii 64 şi 142 nu este montată semnalizarea verticală.

Pe o altă lungime de peste 50 de kilometri nu este executat marcajul axial al drumului.

CJ Alba menţionează că de când drumul a devenit accesibil publicului, s-a observat un reviriment economic în zonă, dezvoltându-se foarte mult turismul.

În urmă cu o săptămână, şi prefectul de Alba, Gheorghe Feneşer, atrăgea atenţia că nefinalizarea reabilitării Transalpinei, în condiţiile în care lucrările au fost abandonate odată cu intrarea firmei Romstrade în insolvenţă, va duce la degradarea accentuată a drumului. El a solicitat autorităţilor competente identificarea unor soluţii financiare pentru finalizarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a DN67C.

Gheorghe Feneşer susţine că deja au apărut gropi în carosabil, în urma iernii şi a tranzitării drumului de către autocamioanele încărcate cu buşteni, prefectul subliniind că abandonarea lucrărilor şi nefinalizarea investiţiei vor duce la o degradare accentuată a infrastructurii rutiere.

La patru ani de la demararea lucrărilor pe cei 148 de kilometri dintre Sebeş, judeţul Alba, şi Bengeşti, judeţul Gorj, investiţia nu este finalizată, valoarea acesteia fiind de 1,3 miliarde de lei. În mai anul trecut, ministrul Transporturilor din acea vreme, Ovidiu Silaghi, declara, la Alba Iulia, că lucrările au fost executate în procent de 81,5% şi că recepţia este programată pentru luna septembrie 2012.

Odată cu debutul sezonului turistic a crescut considerabil şi numărul maşinilor care străbat zilnic drumul, oamenii fiind atraşi atât de frumuseţea zonei, considerată ”Elveţia României”, dar şi de renumele Transalpinei, aflată la cea mai mare altitudine din ţara noastră.

Drumul nu beneficiază însă de semne de circulaţie, creând astfel dificultăţi conducătorilor auto, şi nici de indicatoare turistice, prin care să fie indicate obiectivele turistice şi locurile de cazare existente în zonă.

Transalpina străbate o zonă cu un potenţial turistic deosebit. Şoseaua ajunge la o altitudine record de 2.107 metri, pe Vârful Păpuşa, şi are o lungime de 148 de kilometri, proiectul de modernizare depăşind în dimensiuni, dificultate de execuţie şi preţ Transfăgărăşanul.

Se pare că drumul a fost construit în timpul romanilor, având o importanţă strategică, şi a fost modernizat în perioada interbelică, de către Carol al II-lea, fiind cunoscut şi ca „Drumul Regelui „.