‘Clasa politică vrea să pună mâna pe cultură’, a precizat pentru agenţia franceză de presă scriitoarea suedeză Cecilia Hansson, care a semnat alături de 200 de intelectuali scandinavi o scrisoare adresată premierului social-democrat Victor Ponta pentru a-i cere să renunţe la o controversată decizie privind Institutul Cultural Român (ICR), promotor al artiştilor acestei ţări în străinătate.

‘Am văzut ce s-a întâmplat în Ungaria, unde controlul tot mai mare al guvernului asupra sectorului cultural a ameninţat libertatea de expresie’, atrage atenţia scriitoarea. Coaliţia de centru-stânga de la Bucureşti este acuzată de diverse organizaţii nonguvernamentale de ‘derive antidemocratice’.

În ciuda zecilor de scrisori care i-au fost adresate din întreaga lume, printre care una semnată şi de doi laureaţi ai premiului Nobel pentru Literatură, poetul suedez Tomas Transtromer şi romanciera germană născută în România Herta Muller, guvernul rămâne inflexibil, notează AFP.

Una din ultimele speranţe ale artiştilor este Curtea Constituţională, care urmează să se pronunţe joi asupra legalităţii ordonanţei de urgenţă care a modificat misiunea şi statul ICR.

Victor Ponta a recunoscut ‘o lipsă de dialog’, scrie AFP. El a spus însă că nu va lăsa ‘în niciun caz’ ca Institutul să rămână sub autoritatea – chiar dacă simbolică – a preşedinţiei României, ICR devenind ostaticul luptei politice dintre premier şi preşedintele de centru-dreapta Traian Băsescu.

Guvernul a trecut ICR sub autoritatea Senatului, acolo unde dispune de majoritate, acuzând Institutul că este ‘politizat’, lucru respins de artişti.

Ei se tem ca, dimpotrivă, Senatul, cunoscut pentru numirile sale politice, să nu strice calitatea echipelor ICR şi, drept consecinţă, posibilităţile de a fi recunoscute şi de a lucra în străinătate.

Cineastul Cristian Mungiu, laureat cu Palme d’Or la Cannes în 2007, a denunţat decizia guvernului ca fiind o ‘epurare’.

La protestele artiştilor români s-au alăturat printre alţii celebrul editor francez Paul Otchakovsky-Laurens (Editions P.O.L), scriitorul Jean Mattern, Reţeaua internaţională pentru artele scenei contemporane, Fundaţia Culturală Europeană, profesori, programatori şi curatori din cele mai mari universităţi, festivaluri şi muzee din lume.

Ei subliniază că ICR a reuşit într-o perioadă scurtă să plaseze România, una din cele mai sărace ţări ale Europei şi închisă timp de decenii sunt dictatură, pe poziţia unui actor respectat pe pieţele culturale.

Cineaştii săi sunt premiaţi la Cannes, iar artiştii contemporani expun în cele mai prestigioase bienale.

‘Lumea artistică de la New York este fascinată de faptul că ICR, care reprezintă o ţară cu o populaţie mult mai mică decât Germania, Marea Britanie sau Franţa, poate să fie atât de eficient’, subliniază Laurence Kardish, coordonator de programe cinematografice la Muzeul de Artă Modernă (MoMa) de la New York.

Artiştii sunt de asemenea îngrijoraţi că ICR va avea de acum misiunea de ‘conservare a identităţii naţionale’, în special în rândul diasporei.

‘Este o luptă între o viziune arhaică şi naţionalistă care vede cultura ca un instrument pentru a atinge un scop naţionalist şi o viziune cosmopolită şi deschisă’, afirmă directorul ICR Horia Roman Patapievici, care va demisiona dacă ordonanţa va fi menţinută.

Contactat de AFP, Ministerul român al Culturii nu a răspuns în timp util, menţionează agenţia franceză de presă.