Potrivit surselor citate, în dosarul deschis de procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în care sunt cercetaţi mai mulţi generali, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu şi alte persoane cu funcţii de conducere în MApN, figurează şi numele fratele lui Corneliu Vadim Tudor – generalul în rezervă Marcu Tudor, care a primit, şi el, o locuinţă de serviciu de la MApN, în strada Mihai Eminescu nr. 102-104, casa fiind cumpărată ulterior de către acesta.
Aceleaşi surse au precizat că fratele liderului PRM nu este pus sub învinuire în acest dosar, însă procurorii cercetează modul în care acesta a primit dreptul de a cumpăra locuinţa respectivă.
Sursele citate arată că, potrivit unui ordin din 2000 emis de ministrul Apărării, nu puteau fi atribuite şi închiriate locuinţe de serviciu cadrelor militare aflate în rezervă. „Cadrele militare în rezervă, cum este şi cazul generalui Tudor, nu puteau astfel să primească locuinţe de serviciu. Acestea puteau fi atribuite şi închiriate doar cadrelor active”, au explicat sursele citate.
Pe de altă parte, arată sursele, Legea 562 din decembrie 2004 dădea dreptul cadrelor militare să-şi cumpere în regim subvenţionat, respectiv la un preţ de şase-şapte ori mai mic, locuinţa de serviciu deţinută cu chirie. „Legea stipulează că poate cumpăra o singură locuinţă de serviciu titularul contractului de închiriere, dacă o deţine în baza unui contract valabil încheiat, însă, în cazul lui Marcu Tudor, nu a fost vorba despre un contrac valabil încheiat”, precizează aceleaşi surse.
Fratele lui Vadim Tudor era atunci general pensionat, respectiv trecut în rezervă, în Comisia de Apărare din Senatul României şi avea în chirie o locuinţă de serviciu cu cinci camere de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), au mai precizat sursele citate.
După apariţia legii menţionate, spun aceleaşi surse, a fost emisă o hotărâre de guvern prin care locuinţa respectivă a fost transferată de la RAAPPS la Ministerul Apărării Naţionale.
Potrivit surselor citate, după trecerea casei la MApN, aceasta nu putea fi închiriată drept locuinţă de serviciu lui Marcu Tudor, pentru că acesta nu mai era cadru militar activ.
Aceleaşi surse arată că „la scurt timp după ce MApN i-a închiriat casa lui Marcu Tudor, acesta a cumpărat subvenţionat locuinţa respectivă, în condiţiile în care nu avea legal încheiat contractul de închiriere, pentru că nu era militar activ, ci în rezervă, fapt ce contravenea legii menţionate”.
În plus, mai arată sursele citate, Legea 562 arăta că pot fi vândute locuinţele de serviciu ce se aflau în patrimoniul MApN până la momentul intrării în vigoare a acestei legi, or transferul de la RAAPPS la MApN s-a făcut după apariţia actului normativ, astfel că nu putea fi vândută.
Sursele judiciare arată că, în acest caz, „s-a greşit penal” pe toată linia, respectiv pe filiera conducerea Garnizoanei Bucureşti – Auditoriul – Comisia de Vânzare, în acest fel fiind prejudiciat Ministerul Apărării.
Întrebate în legătură cu implicarea penală a lui Marcu Tudor, sursele citate au menţionat că acesta nu este pus sub învinuire în acest caz, probele adunate stabilind că generalul în rezervă nu a introdus informaţii mincinoase sau eronate în declaraţiile şi documentele depuse în vederea încheierii contractului de închiriere şi ulterior a celui de cumpărare a locuinţei de serviciu.
Cu toate acestea, precizează sursele citate, pentru că dobândirea locuinţei generalului Tudor are la bază un contract încheiat ilegal, acesta riscă să piardă imobilul, la fel ca restul generalilor din dosar,
În dosarul achiziţiei locuinţelor de serviciu de la MApN, s-au prezentat la DNA, miercuri, generalii Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Constantin Năstase şi Mircea Chelaru, care au fost citaţi pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, marţi, că în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu a fost începută urmărirea penală în acest dosar întrucât a închiriat şi ulterior a cumpărat, la un preţ subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la MApN, folosind declaraţii false. Dobriţoiu este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, sub forma participaţiei improprii.
