Austin a obţinut un loc în consiliul de adminsitraţie al producătorului de arme Raytheon Technologies după ce s-a retras din armată, în 2016.

În cadrul compensaţiilor, acesta a primit acţiuni la Raytheon şi la alte două companii desprinse din aceasta, Carrier Global şi Otis Worldwide.

Dacă va demisiona pentru a ocupa postul în administraţia Biden, o parte din aceste acţiuni vor fi vândute în beneficiul său. Austin s-a angajat să se separe complet de Raytheon în termen de 90 de zile de la confirmarea sa în funcţie.

Acesta a mai acceptat să se recuze timp de un an de la unele decizii care implică această companie.

Documentul nu menţionează sumele exacte, doar intervale largi ale valorii acţiunilor, de la 800.000 de dolari la circa 1,7 milioane de dolari.

Dezvăluirile au loc în timp ce Biden pune presiuni din ce în ce mai mari asupra Congresului pentru a-i confirma echipa de securitate naţională cât mai aproape de învestirea sa din 20 ianuarie.

Planificarea tranziţiei a fost întârziată de preşedintele republican Donald Trump, care a contestat victoria democratului în alegerile din noiembrie.

Austin va avea de depăşit mai multe obstacole decât de obicei pentru a fi confirmat în funcţie. El are nevoie atât de aprobarea Senatului, cât şi de o derogare separată din partea Congresului, deoarece s-a retras din armată în urmă cu mai puţin de şapte ani. Austin ar fi al doilea şef al Pentagonului din ultimii patru ani care va avea nevoie de o astfel de derogare, după ce Trump l-a ales pe generalul de marină în retragere James Mattis pentru a fi primul său secretar al Apărării.

Unii parlamentari sunt atenţi la acordarea unor astfel de derogări, invocând nevoia de a menţine controlul civil asupra armatei. Rolul lui Austin în companii care caută să obţină contracte cu Departamentul Apărării ar putea, de asemenea, să dea de gândit unor liberali dintre democraţi.

Austin a condus Comandamentul Central al SUA sub preşedintele Barack Obama şi va fi primul secretar al Apărării afro-american.