În Grecia, ca şi în alte state europene, partidele politice primesc fonduri de la bugetul de stat pentru cheltuieli administrative şi campanii electorale. Anul trecut, formaţiunile elene au încasat 54 de milioane de euro. Anual, în contul acestora intră 0,1% din veniturile bugetare, şi tot atât pentru acţiuni de cercetare şi educaţie. În plus, participarea la alegerile parlamentare costă încă 0,02%. Companiile private, trusturile media şi străinii nu au voie să finanţeze partidele politice.
În schimb, o persoană fizică poate dona unui partid până la 15.000 de euro pe an. Cea mai mare parte a „tortului”, 80%, revine partidelor care au câştigat cele mai multe voturi. Anul acesta, marii câştigători sunt conservatorii de la Noua Democraţie şi socialiştii din Pasok. Conform unor surse bancare citate de Reuters, cele două partide datorează 232 de milioane de euro băncilor din ţară. Se pare că socialiştii şi conservatorii întâmpină dificultăţi în a-şi achita ratele.
Cu un astfel de tain, Grecia se numără printre cele mai generoase state europene faţă de partidele politice: cheltuieşte, în medie, 6,5 euro pentru un vot primit, cifră înregistrată în perioada 2007-2011, potrivit unei anchete a jurnaliştilor de la Reuters. Pe locurile următoare se situează Luxembourg, Cipru şi Finlanda. Uimitor este faptul că Grecia cheltuieşte de trei ori mai mult pe partidele politice decât Germania.
În aceste condiţii, întrebarea care se pune este dacă această coaliţie guvernamentală va reuşi să iasă din clinciul sistemului financiar în care a intrat în urmă cu 4 ani. Atena se luptă şi acum să implementeze măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali, în schimbul împrumutului de 130 de milioane de euro.
