Pe 16 ianuarie, când comisia de control a Troicii va analiza, din nou, situaţia Greciei, constatarea va fi amară. Deficitul bugetar pe 2011 a fost mai mare decât a promis Atena că va fi. Angajamentul privind un deficit de doar 5,4% pentru anul acesta nu va putea fi respectat întrucât economia nu dă semne de revigorare, iar încasările la buget au fost mai mici decât se preconiza, scrie Deutsche Welle.
„Grecia e falimentară”, susţine Rolf Langhammer (vicepreşedinte al Institutului de Economie Mondială din Kiel). „Ţara nu mai este capabilă să-şi onoreze, pe termen lung, obligaţiile fără ajutor extern”, a afirmat Langhammer. Fără aplicarea planului privind scutirea de datorii, Grecia riscă să se prăbuşească. Dar negocierile nu au ajuns nici pe departe la final.
În timp ce Atena ar vrea să i se ia de pe cap peste jumătate din datorii, băncile şi societăţile de asigurări solicită mai multe garanţii. Guvernul elen îşi pune speranţele în cel de-al doilea pachet de salvare, în valoare de 130 de miliarde de euro, stabilit la ultimul summit UE. Grecii au fost nevoiţi să accepte măsuri de austeritate şi mai dure, ca de exemplu reducerea pensiilor sau concedieri masive.
Dar deja multora le-a ajuns cuţitul la os. Lunar, 20.000 de oameni îşi pierd locurile de muncă. Aproape fiecare al doilea tânăr, sub 24 de ani, este şomer.
Terapia nepotrivită
În opinia lui Holger Schmieding, reprezentant al Berenberg Bank, faptul că pacientul elen nu dă semne de vindecare dovedeşte că tratamentul recomandat n-a fost bun. „Măsurile de austeritate au fost prea dure. Ţara a făcut economii până a sucombat”, susţine Schmieding. Grecia are nevoie de timp pentru a pune în aplicare reforme viabile, mai ales pe piaţa muncii şi în administraţie – crede economistul.
De asemenea, şi Rolf Langhammer este de părere că restricţiile de pe piaţa muncii şi aparatul birocratic extrem de greoi descurajează investiţiile de care Grecia are nevoie ca de aer. În 2010, în indexul Doing Business alcătuit de Banca Mondială, Grecia s-a situat pe locul 109. ” O poziţie mult mai slabă chiar şi faţă de unele ţări africane. O situaţie inadmisibilă pentru un membru al comunităţii monetare „, a declarat Langhammer.
Până şi Fondul Monetar Internaţional pune la îndoială capacitatea Atenei de a-şi reforma sistemul. Reprezentanţii FMI sunt dezamăgiţi, în special, de modificările prevăzute în domeniul fiscal şi în privatizare. Încet-încet şi celelalte state europene încep să-şi piardă răbdarea. Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, îi cere Atenei să-şi regândească bugetul. Bancherii cehi cred că debarcarea Greciei din zona euro este iminentă.
Totuşi, cancelarul Angela Merkel nu doreşte să meargă atât de departe. Şefa executivului de la Berlin crede că Grecia mai merită o şansă. Până la jumătatea lunii martie, Atena are nevoie de 89 de miliarde de euro. Fără aceşti bani, ţara intră în faliment.
