Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European a adoptat raportul privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană pentru 2024 și 2025, avertizând că democrația, spațiul civic și respectarea drepturilor sunt „tot mai mult sub presiune” în mai multe state membre.

Pe scurt

1. Raportul LIBE privind drepturile fundamentale în UE pentru 2024 și 2025 a fost adoptat cu 41 voturi pentru, 19 împotrivă și 9 abțineri.
2. Eurodeputații invocă riscuri pentru independența justiției, controlul parlamentar și combaterea corupției la nivel înalt.
3. Raportul semnalează amenințări la adresa libertății presei și a siguranței jurnaliștilor și cere implementarea integrală a European Media Freedom Act și a normelor anti-SLAPP.
4. Documentul ridică îngrijorări privind respectarea dreptului de azil la frontierele externe și cere aplicarea Pactului privind migrația și azilul cu respectarea principiului non-refoulement.
5. Raportul tratează discriminarea, inclusiv rasismul structural, discriminarea pe criterii de gen și orientare sexuală, și solicită progrese pe directiva orizontală anti-discriminare.

Raportul susține că în Uniune se observă un regres democratic și o restrângere a spațiului civic, însoțite de creșterea discursului instigator la ură și de violență împotriva minorităților, precum și de noi atacuri asupra drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTIQ+. Eurodeputații subliniază că valorile prevăzute în Articolul 2 TUE și Carta Drepturilor Fundamentale trebuie respectate în toate politicile UE și aplicate integral de statele membre. Pe dimensiunea statului de drept, raportul indică amenințări continue la adresa independenței justiției și a controlului parlamentar, precum și îngrijorări legate de utilizarea spyware și de corupție la nivel înalt în mai multe state membre. Comisia LIBE cere folosirea consecventă a instrumentelor UE pentru protejarea valorilor și a bugetului Uniunii, solicită progrese în procedurile în curs în baza Articolului 7 și reiterează apelul pentru un mecanism european cuprinzător privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Raportul acordă un capitol distinct libertății presei și siguranței jurnaliștilor, condamnând violența și intimidarea la adresa profesioniștilor din media și cerând implementarea completă a European Media Freedom Act și a legislației anti-SLAPP. Eurodeputații atrag atenția și asupra creșterii nivelurilor de discurs instigator la ură online, a interferenței străine și a manipulării digitale, inclusiv în perioade electorale. În materie de migrație, raportul semnalează îngrijorări privind încălcări ale drepturilor fundamentale la frontiere, inclusiv practici de oprire a solicitanților de azil și returnări forțate fără evaluări individuale. Eurodeputații afirmă că gestionarea migrației și implementarea Pactului privind migrația și azilul trebuie să respecte drepturile fundamentale și principiul non-refoulement. Raportul ridică și problema discriminării și a inegalităților, inclusiv rasismul structural, prin apeluri la interzicerea profilării rasiale și a practicilor discriminatorii. Documentul reiterează necesitatea unei directive orizontale anti-discriminare și a unei aplicări mai ferme a legislației existente, menționând și expunerea disproporționată a unor comunități la poluare, degradare de mediu și riscuri climatice. În același timp, eurodeputații condamnă regresul privind drepturile femeilor și egalitatea LGBTIQ+, cerând acțiuni robuste împotriva violenței bazate pe gen și a infracțiunilor motivate de ură și subliniind importanța protejării sănătății sexuale și reproductive. Raportoarea Anna Strolenberg a declarat că drepturile fundamentale sunt adesea tratate ca „incomode politic” într-un context de instabilitate geopolitică și afirmă că Parlamentul nu face compromisuri privind valorile europene. Raportul LIBE privind drepturile fundamentale acoperă anii 2024 și 2025 și este prezentat ca un instrument de avertizare politică asupra aplicării valorilor prevăzute în Articolul 2 TUE și în Carta Drepturilor Fundamentale. Documentul urmează să fie supus votului în plen în sesiunea din 25 și 26 martie, la Bruxelles.