Ponderea lucrătorilor din sănătate vaccinați este de circa 45% iar aceasta se situează la nivelul mediei statelor din Europa (44%), se arată în studiul „Impactul vaccinării împotriva SARS-CoV-2/ COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate. Soluții posibile de optimizare”, realizat pe baza unor cercetări desfășurate de Centrul de Cercetare și Dezvoltate Socială „Solidaritatea” (CCDSS).
24,7% dintre respondenții nevaccinați au indicat faptul că sunt în această situație deoarece au decis să nu se vaccineze. Dacă acest indicator se menține neschimbat până la final (și dacă-l raportăm la cei circa 55% nevaccinați) atunci 13,58% dintre lucrători ar refuza să se vaccineze, nivelul maxim posibil ar fi de circa 86,4%.
Ținta unei potențiale campanii de convingere
Pe datele existente, ținta de 80% propusă de U.E. este dificil de atins, noi fiind deocamdată departe de ea. 44% dintre lucrătorii nevaccinați se află în situația de ezitare vaccinală, ei fiind ținta potențială a unei campanii de convingere.
Citește și: S-a deschis primul centru de vaccinare de tip drive-through din Capitală
Atitudinea față de vaccinare
Elemente relevante pentru atitudinea generală a lucrătorilor din sănătate față de vaccinare:
– Cca. 75% consideră că vaccinarea reprezintă o soluție pentru ieșirea din pandemie, ea
reducând riscul de a face boala COVID-19.
– Cca. 2% au indicat faptul că au fost depistați pozitivi SARS-CoV-2 după vaccinare; 40% au indicat că au avut pacienți aflați în aceeași situație. Acestea sunt elemente care le influențeazădecizia.
– Cca. 31% consideră faptul că lucrătorii care au trecut printr-un episod de infecție cu SARS-CoV-2 ar trebui să fie asimilați celor vaccinați.
Profilul lucrătorilor nevaccinați
Profilul lucrătorilor nevaccinați tinde să fie caracterizat de următoarele 5 caracteristici:
– Nu sunt convinși de siguranța și eficiența vaccinului.
– Tind să facă parte din colective cu puțini colegi vaccinați.
– Tind să aibă o pondere invers proporțională cu nivelul de studii.
– Tind să aibă o pondere invers proporțională cu vârst .
– Nu au fost subiecții unor informări oficiale pe tema vaccinului. Doar cca. 4% dintre respondenți au indicat că au fost informați de către organismul profesional (87% din totalul respondenților evaccinați având obligativitatea de a fi membri ai unui organism profesional).
Cele mai importante așteptări
Cele mai importante așteptări legitime ale lucrătorilor nevaccinați, ce i-ar putea determina (pe majoritatea) să se vaccineze:
– Furnizarea unor dovezi clare privind eficiența și siguranța vaccinurilor.
– Informare și formare specifică.
– Protecție împotriva riscurilor asociate vaccinurilor.
– Nu doresc să fie forțați să se vaccineze, ci convinși (cu excepția celor care au indicat refuzul categoric al vaccinării).
Informații relevante
Pot fi reținute câteva informații relevante în privința lucrătorilor vaccinați:
– Peste 90% dintre ei sunt convinși de eficiența vaccinului și de posibilitatea acestuia de a
combate pandemia COVID-19.
– Este vizibil „efectul Matei” al vaccinării: cu cât sunt mai mulți vaccinați la un loc de muncă, cu atât tinde să crească ponderea vaccinaților din acea secție.
– Cca. 29% dintre ei recomandă măsuri de constrângere: 24,3% dintre lucrătorii vaccinați
consideră că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie, iar alți cca. 4% că ar trebui să existe
condiționări. Acesta este unul dintre semnele riscului unor distorsiuni în funcționarea echipelor medicale.