China

Acum câteva zile, presa internaţională relata, pe surse, cum că Italia, ţara cu cea mai mare datorie din zona euro (1.900 de miliarde de euro) ar fi solicitat deja Chinei să-şi intensifice programul de achiziţie de bonduri, pe fondul creşterii abrupte a dobânzilor cerute de pieţe pentru a finanţa statul italian. China a răspuns oficial, şi nu doar Italiei, ci întregii Europe: “China va continua să-şi mărească investiţiile din Europa” a spus premierul Wen Jiabao. Iar China, cu rezerve valutare de peste 3.000 de miliarde de dolari, are cu ce să cumpere datoriile europenilor, dar cere şi ceva în schimb: “Sper ca cei care conduc Europa vor privi cu curaj relaţia cu China, din punct de vedere strategic” a adăugat Jiabao.

Mai există un motiv pentru care China ar putea cumpăra datorie europeană sau pentru care să anunţe că o va face: euro trebuie să rămână o monedă puternică şi yuanul trebuie să rămână jos pentru a oferi un avantaj exporturilor chineze.

Până acum, deşi au anunţat în repetate rânduri că vor ajuta Europa, efectele intervenţiei Chinei în piaţa de obligaţiuni suverane din Europa rămân slabe. Grecia, Portugalia sau Irlanda sunt ţări pe care China a anunţat că le va ajuta, însă toate au ajuns să fie salvate de la faliment de către UE şi FMI. De fiecare dată, însă, euro s-a apreciat după anunţurile asiaticilor.

Statele Unite

Vineri şi sâmbătă se va consemna o premieră mondială: secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner va participa la reuniunea Ecofin, a miniştrilor de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene, care va avea loc în Polonia. În limbajul de lemn diplomatic “prezenţa unui reprezentant al Administraţiei Americane se înscrie în cadrul dialogului transatlantic pe teme financiare şi macroeconomice” a informat preşedinţia poloneză într-un comunicat. De fapt, americanul va veni ca să preseze liderii Europei să găsească o soluţie la criza datoriilor care ar putea lovi economia americană, aflată oricum pe o pantă descendentă, aşa cum o arată ultimele date economice.

Încă nu se ştie ce le va spune Geithner europenilor, dar, potrivit unui analist, “dacă până acum americanii au fost prezenţi şi preocupaţi în mod discret, de acum încep să fie preocupaţi şi prezenţi în mod intens”. Vizita subliniază de fapt preocuparea administraţiei americane faţă de criza din Europa, care este clar că nu va sta cu braţele încrucişate: “suntem alături de europeni în încercarea de a pune capăt acestei crize” a spus Barack Obama pe 12 septembrie. Preşedintele american se confruntă cu probleme la el acasă, cu şomajul ridicat şi un număr record de săraci, iar şansele ca acesta să fie reales pentru un nou mandat anul viitor scad dacă criza din Europa escaladează.

Ţările emergente

Săptămâna viitoare, reprezentanţii celor mai mari economii emergente (grupul BRIC: Brazilia, Rusia, China, India şi Africa de Sud) se vor întâlni la Washington. Pe masă: creşterea achiziţiilor de obligaţiuni denominate în euro. “Vom vorbi despre ce trebuie să facem pentru a ajuta Uniunea Europeană să iasă din această situaţie” a spus ministrul brazilian al Finanţelor, Guido Mantega, fără să dea detalii suplimentare. Totuşi, achiziţiile vor fi limitate cantitativ, şi în plus, se vor cumpăra doar titluri emise de cele mai solide ţări din zona euro.

Probleme de finanţare

Grecia, Portugalia şi Irlanda sunt decuplate de la pieţele de obligaţiuni, de unde nu se mai împrumută încă din momentul în care au primit ajutor financiar de la UE şi FMI. Însă Italia are nevoie de bani din piaţă. Ultima emisiune de obligaţiuni a adus dobânzi record la scadenţa pe 5 ani, şi doar intervenţia Băncii Centrale Europene pe piaţa secundară face ca randemantele să nu ajungă la pragul critic de 7%. Italienii au anunţat şi ei măsuri de austeritate, care nu au fost însă primite atât de călduros în piaţă, drept dovadă, marţi dobânzile au atins un nou record al ultimelor luni, pentru ca miercuri BCE să intervină din nou.

Dacă liderii europeni nu reuşesc să calmeze investitorii în următoarea perioadă, BCE ar putea trece la monetizarea datoriei suverane, politică generatoare de inflaţie.

Soluţia CE: euro bond-uri

Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a anunţat miercuri că în scurt timp vor fi prezentate variantele pentru introducerea unor obligaţiuni emise sub numele tuturor statelor din Zona euro. Un astfel de program pare dificil de implementat în acest moment. Barroso spune că unele variante ale euro bond-urilor ar putea fi implementate sub legislaţia actuală, însă pentru altelel ar fi nevoie de schimbarea legislaţiei la nivel naţional, proces foarte anevoios.

Lansarea unor bonduri europene înseamnă practic că Germania, Olanda sau Finlanda îşi pun la bătaie credibilitatea alături de ţări ca Grecia, Irlanda, Portugalia, Italia sau Spania pentru a face finanţarea celor din urmă posibilă la preţuri mai mici. Asta înseamnă că ţările considerate solvabile de către pieţe în acest moment vor prelua din riscurile ţărilor PIIGS, şi este de aşteptat ca acestea să plătească mai mult pentru a-şi finanţa datoriile.