Secretarul General Adjunct al NATO a participat joi, în Statele Unite ale Americii, la Aspen Security Forum, unde a avut un dialog cu jurnalistul David Sanger, de la prestigiosul cotidian „The New York Times”.

El a afirmat că La Summitul de la Vilnius aliaţii au decis să cheltuiască cel puţin 2% din PIB pentru apărare, deoarece „nu era corect să avem o asimetrie în ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor”.

Ce trebuie să facă Ucraina pentru a adera la NATO

Oficialul a mai arătat că, pentru a adera la NATO, Ucraina trebuie să facă mai multe reforme, nu doar să câştige războiul şi a dat exemplu România, care a fost refuzată iniţial să intre în NATO, la Summitul de la Madrid, dar a perseverat.

La conferinţă au fost prezenţi şi Jake Sullivan, consilierul preşedintelui SUA pentru securitate naţională; Antony Blinken, Secretar de Stat al SUA; William Burns, directorul CIA; Christine E. Wormuth, Secretar al Armatei SUA; James Cleverly, ministrul britanic al Afacerilor Externe, şi Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru de Finanţe al Canade, se precizează într-un comunicat oficial.

„Este un lucru pe care SUA, de mulţi ani şi multe administraţii, l-au cerut aliaţilor europeni şi Canadei: să cheltuiască mai mult pentru apărare. Şi toţi aliaţii au decis la Vilnius că vor cheltui cel puţin 2% din PIB. Acesta este un minim, dar faptul că economii mari, cum ar fi Germania, Italia, Olanda, Spania, vor merge la 2% sau mai mult în sine este o investiţie masivă”, a punctat Mircea Geoană.

Secretarul General Adjunct al NATO a precizat că liderii Alianţei au decis să aibă şi „un plan de acţiune industrială.”

„Ne intensificăm producţia, ne revitalizăm baza industrială. Ceea ce face NATO foarte bine este să trimită un semnal de cerere atât industriei de apărare din ţările aliate, cât şi către sectorul tehnologic, către companiile din domeniul tehnologiei”, a punctat înaltul oficial. În legătură cu Ucraina, Mircea Geoană a apreciat că, la Summitul de la Vilnius, deciziile luate nu au reprezentat doar „un fel de îmbunătăţire cosmetică” a relaţiei Alianţei cu această ţară, ci „o schimbare profundă”.

„Secretarul General, Jens Stoltenberg, a spus să avem un Consiliu NATO-Ucraina, care este o îmbunătăţire masivă a relaţiei noastre cu Ucraina. Şi a mai spus un lucru pe care îl repet aici, la Aspen: la Vilnius, Ucraina a fost primită ca un egal”, a afirmat Geoană.

Secretarul General Adjunct al NATO a dat exemplu România, care a fost refuzată iniţial să intre în NATO, la Summitul de la Madrid, dar a perseverat. ”România şi multe ţări din regiune, după căderea comunismului, au aspirat şi în cele din urmă au aderat la NATO. De ce? Pentru că am crezut în această alianţă şi am perseverat. Prima dată, la Madrid, cred că vă amintiţi că România a fost refuzată. Noi am continuat”, a spus Mircea Geoană.

Secretarul General Adjunct al NATO a subliniat că, pentru a adera la Alianţă, ”Ucraina trebuie să facă mai multe reforme, nu doar să câştige războiul” şi s-a declarat convins că acest lucru se va întâmpla.

„Mai este încă de lucru în ceea ce priveşte guvernarea, economia, nu doar economia de război. De aceea, spun cu încredere că Ucraina va fi alături de noi. Faptul că Uniunea Europeană le oferă, de asemenea, o cale de aderare, care este mult mai accelerată decât înainte, este, de asemenea, un lucru bun. Aşadar, dacă punem laolaltă NATO şi Uniunea Europeană şi angajamentul nostru faţă de Ucraina, aş spune că vor fi alături de noi mai devreme sau mai târziu”, a concluzionat Mircea Geoană.