„Acordul în domeniul sistemului antirachetă dintre SUA şi România trebuie privit atât din perspectivă militară, cât şi politică. Din punct de vedere militar, acest acord permite instalarea unor elemente care pot contracara rachete cu raze medii de acţiune, pe care Rusia nu le deţine. Acest sistem nu poate intercepta rachete intercontinentale. De aceea, vreau să subliniez că nu va fi destabilizat echilibrul strategic”, precizează Kosacev.

„Cu toate acestea, ştim că Rusia, SUA şi NATO au discutat despre perspectivele cooperării în domeniul antirachetă. Iar, din acest punct de vedere, orice măsuri unilaterale menite să afecteze balanţa strategică împiedică discuţiile Rusia – SUA pe această temă sensibilă, punând sub semnul întrebării Tratatul START. Înainte de ratificarea noului Tratat START, Rusia a avertizat că ar putea renunţa la acest acord în cazul în care planurile Washingtonului de instalare a elementelor antirachetă în Europa ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea Rusiei. Şi cred că acest lucru se întâmplă din punctul de vedere al acordului cu România”, a subliniat Kosacev.

Generalul rus Viktor Iesin, analist la Centrul rus pentru Securitatea Naţională, este convins că elementele antirachetă din România nu vor afecta interesele strategice ale Rusiei. „Nu va fi nicio ameninţare la adresa Rusiei. Da, este un subiect neplăcut, dar ar fi ridicol să afirmăm că va fi afectat potenţialul nuclear al Rusiei. Sistemul din România va putea intercepta doar rachete cu raze medii de acţiune pe care Rusia nu le mai deţine”, confirmă Viktor Iesin.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, au semnat, marţi, la Washington, Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România. Semnarea a avut loc la scurt timp după întâlniri între preşedintele SUA, Barack Obama, vicepreşedintele Joe Biden şi şeful statului român, Traian Băsescu.