Patriarhul Daniel i-a trimis ministrului Educaţiei, Monica Anisie, o scrisoare în care reafirmă importanţa orei de Religie în planurile-cadru pentru ciclurile primar, gimnazial şi liceal şi subliniază că lipsa evaluării elevilor sau alternativele la notă constituie „un afront” adus statutului acesteia ca disciplină şcolară.

„Reafirmăm importanţa prezenţei disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în planurile-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal. (…) Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, Religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public. Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline şcolare”, afirmă patriarhul, potrivit basilica.ro.

Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat, susține șeful BOR.

Scrisoarea Patriarhului BOR survine realizării de către grupul de lucru al Ministerului Educaţiei a patru variante de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, varianta 1 propunând ca evaluarea la disciplinele şcolare Educaţie artistică (plastică/muzicală), Religie, Educaţie fizică şi sport să se realizeze în mod diferit de celelalte discipline din trunchiul comun, prin calificative, deoarece aceste materii s-ar baza „pe predispoziţii native, aptitudini, înclinaţii, având un caracter vocaţional explicit’.

Patriarhul susține prezenţa disciplinei şcolare Religie în trunchiul comun, în noile planuri-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, precum şi evaluarea elevilor la această disciplină, pe bază de note, nu prin calificative.

Argumentele patriarhului:

1. Copiii și tinerii au dreptul constituțional de a participa la orele de Religie, drept redobândit prin jertfa tinerilor care au mărturisit în decembrie 1989 că „există Dumnezeu”, prin aceasta revenindu-se la tradiţia sănătoasă a poporului român, eminamente religios: Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege (Constituția României, art. 32, alin. 7). Amintim faptul că, în motivarea Deciziei nr. 669/12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 59, din 23 ianuarie 2015, Curtea Constituţională a României a menținut statutul orei de Religie ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun.
2. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede: În învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute (art. 32, alin. 1).
3. În Legea educației naționale nr. 1/2011 se arată: Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii (art. 18, alin. 1).
4. Metodologia de organizare a predării disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.232/14 septembrie 2015 prevede: Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun (art. 2, alin. 1).
5. Religia este singura disciplină școlară care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților (peste 93% dintre părinți și-au exprimat deja dorința ca elevii să participe la orele de Religie, conform solicitărilor scrise și înregistrate în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România).
6. Religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele referitoare la aceasta nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent. De aceea, în aproape toate ţările europene, Religia se predă în cadrul sistemului de învăţământ public.
7. Valorile oferite de educaţia religioasă sunt reper spiritual esenţial şi liant existenţial între toate cunoştinţele dobândite prin studiul celorlalte discipline școlare.
8. Predarea Religiei în Şcoală are valenţe educaţionale profunde, prin rolul ei formativ în viaţa copiilor și a tinerilor, demonstrat şi de studiile educaţionale şi sociologice în domeniu. Ora de Religie contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfinţenie și conviețuire umană. Totodată, disciplina școlară Religie contribuie la formarea şi cultivarea unei conştiinţe vii şi mărturisitoare a valorii eterne a persoanei umane şi la promovarea demnităţii acesteia în familie şi în societate.
9. Educația religioasă contribuie la depășirea ignoranței religioase, care poate favoriza atitudini ideologice de intoleranţă.
10. Întrunit în ședință de lucru în ziua de 28 februarie 2015, Consiliul Consultativ al Cultelor din România a adoptat apelul comun intitulat „LUMINĂ PENTRU VIAȚĂ. Importanța orei de Religie pentru educația copiilor și tinerilor”, la finalul căruia se arată: Cultele doresc o cooperare mai strânsă cu Statul în promovarea unei educații integrale, care uneşte viaţa spirituală profundă cu informarea ştiinţifică bogată, deoarece deficitul de spiritualitate sau de sens existenţial al societății tehniciste de astăzi are consecinţe negative pentru orientarea tinerilor în societate.

Scrisoarea Patriarhului BOR vine după ce grupul de lucru al Ministerului Educaţiei a propus patru variante de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial, una dintre acestea propunând ca evaluarea la disciplinele şcolare Educaţie artistică (plastică/muzicală), Religie, Educaţie fizică şi Sport să se realizeze în mod diferit de celelalte discipline din trunchiul comun, prin calificative, deoarece aceste materii s-ar baza „pe predispoziţii native, aptitudini, înclinaţii, având un caracter vocaţional explicit”.