Patriarhul Daniel și Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, au aplaudat un discurs de tipul celor de la AUR

La Congresul studențesc de la Putna, din 16 august, s-au adunat zeci de tineri și preoți, invitați speciali fiind Patriarhul Daniel, dar și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Discursurile religioase și naționaliste rostite în cadrul evenimentului au culminat cu mesajul rostit de istoricul Silvian Emanuel Man, președintele de onoare al Ligii Studenților Iași (foto jos). Cu un discurs de tipul celor rostite de reprezentanții AUR, Silvian Emanuel Man a fost aplaudat cu mult zel de Ioan Aurel Pop, precum și de patriarh. Silvian Emanuel Man le-a transmis tinerilor prezenți la eveniment că „înaintașii noștri, în vremuri de prigoană, erau mai liberi decât mulți din zilele noastre” și i-a îndemnat: „Să ne luăm libertatea înapoi, ca să ne putem lua țara înapoi”. În aceeași manieră, el a contiuan afirmând că deși țara nu se mai află sub imperiul austro-ungar, „nu mai aparține”. Parte din discursul rostiti de Silvian Emanuel Man

„(…) În 1992, după ce studenții au mers pe jos de la Chișinău la București ducând pe urmeri Crucea Basarabiei în Drumul Crucii, părintele Dumitru Stăniloae le-a cerut acelor tineri să fie deasupra celor din interbelic – adică deasupra celor care și-au dat viața pentru Hristos și Neam. Acest îndemn trebuie să ne cutremure și să ne facă să realizăm ce sarcină înaltă are de purtat generația noastră. Dacă celor din 1871 le-a revenit ca misiune doar realizarea unității de neam, a României Mari, și punerea temeliei unei generații de intelectuali de elită care să conducă și să rânduiască instiuțiile fundamentale ale națiunii și ale statului nostru, acum avem mult mai multe de înfăptuit de către predecesorii noștri.

Astăzi nu este doar pomenirea Sfinților Martiri Brâncoveni, ci și o zi în care ne aducem aminte de creștinii care sunt persecutați în această lume, fie de regimuri tiranice prin pedepse demne de actele martirice, fie de regimuri așa-zis democratice, care îi marginalizează din școli, din universități, de la locul de muncă, eliminându-i sistematic din viața publică pe cei care nu se aliniază corectitudinii politice și așa-zisei culturi a anulării.

Nu mai facem această manifestație în Imperiul Austro-Ungar ca să ne fie frică să spunem lucrurilor pe nume, ci în țara noastră, dar care, din păcate, astăzi nu ne mai aparține.

Aici, între noi, ne este ușor să ne mărturisim unii altora credința noastră, dar când vom pleca de aici, vom avea fiecare dintre noi curajul ca pentru idealurile noastre să fim luați în râs, să fim batjocoriți și marginalizați? Sau să ne batem pentru ele cu riscul de a-i supăra pe mai marii zilei din țară și de peste hotare, călcând abia atunci cu adevărat pe urmele celor de la 1871?

(…) Căci chiar și în vremuri de cenzură, când aveai voie să vorbești doar cu voie de la stăpânire, sau în vremuri de mari prigoană, înaintașii noștri, chiar închiși și bătuți fiind pentru convingerile lor, erau mai liberi decât suntem noi astăzi.

Să ne luăm fiecare libertatea și demnitatea înapoi, ca să putem să ne luăm cu adevărat țara înapoi.

Istoria este scrisă de cei curajoși, care scot sabia ca să separe grâul de neghină, oile de capre, și care nu au frica că vor muri de sabie, că chiar Hristos a spus că nu a venit să aducă pace, ci sabie.

Să ne războim, așadar, cu lenea, confortul și comodidatea din noi, căci eroii nu stau în case, dar să ne războium și cu ignoranța și cu neștiința, căci vorba lui Eminescu, mulți lucrează, dar puțini gândesc.

Îi așteptăm pe toți cei care doresc că contribuie în mod concret la înfăptuirea idealului național alturi de noi și la apărarea civilizației noastre, în toamnă, la Iași, unde vom organiza un vertiabil Congres Studențesc, cum am mai și organizat, de altfel în trecut, asemenea congreselor de odinioară”.