Primăria Capitalei intenţionează să construiască, în Piaţa Romană, un pasaj pietonal subteran, care se reducă numărul trecerilor de pietoni de la suprafaţă şi să facă legătura cu staţia de metrou.

Autorul proiectului, arhitectul Alexandru Beldiman, a prezentat, în martie, în cadrul unei dezbateri publice la Primăria Capitalei, o serie de modificări care vor fi aduse pieţei prin construirea pasajului subteran asemănător celui de la Universitate, cu scări pietonale şi rulante, dar şi cu lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi, şi cu spaţii comerciale, unde ar putea fi mutate şi tarabele din zonă. Pasajul subteran va avea o suprafaţă de 5.600 de metri pătraţi, din care 550 de metri pătraţi vor reprezenta spaţii comerciale.

Mai multe ONG-uri, care au cerut organizarea dezbaterii publice din martie, au contestat proiectul argumentând că acest pasaj va intensifica traficul auto în centru, în timp ce pietonii sunt din nou „duşi sub pământ”.

La jumătatea lunii decembrie 2006, CGMB a aprobat un proiect pentru construirea, în Piaţa Romană, a unui pasaj pietonal subteran care ar fi trebuit să fie finalizat în 2008.

Potrivit studiului de fezabilitate aferent proiectului din 2006, respectivul pasaj urma să se întindă pe o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi şi să fie prevăzut cu funcţiuni comerciale. Pentru realizarea pasajului, municipalitatea aloca atunci 64.633.260 de lei.

Reprezentanţii municipalităţii au mai spus, la dezbaterea publică din martie, că a fost atribuit contractul de execuţie pentru pasaj, printr-o licitaţie demarată tot în 2006, unui consorţiu din care fac parte firmele Astaldi SpA şi Euro Construct Trading.

Pasajul va avea cinci intrări: două în zona Academiei de Studii Economice, una la Coloane, una în zona BCR şi una la intersecţia bulevardelor Lascăr Catargiu şi Dacia.

La suprafaţă, construirea pasajului va presupune lărgirea trotuarelor cu patru metri, precum şi creşterea suprafeţei alocate spaţiilor verzi, de la 128 la 528 de metri pătraţi, urmând să fie plantaţi în zonă 55 de frasini.

Suprafaţa rezervată circulaţiei pietonale va creşte de la 2.327 la 3.155 de metri pătraţi, ajungând să reprezinte 29,26 la sută din suprafaţa pieţei, în timp ce suprafaţa rezervată circulaţiei rutiere se va diminua de la 8.326 la 7.100 de de metri pătraţi, respectiv de la 77,23 la sută, la 65,84 la sută din suprafaţa pieţei.

Timpul de aşteptare a pietonilor la semafoare, care este în medie de 42 de secunde, va dispărea, iar durata de deplasare a acestora prin acest punct al oraşului va scădea de la 138 la 78 de secunde, în timp ce timpul de aşteptare a vehiculelor în intersecţie va scădea cu o treime, de la 135 la 90 de secunde.

Prin scurtarea duratei de aşteptare a maşinilor în intersecţie, se estimează că va scădea şi nivelul poluării, cu 7 la sută – emisiile de dioxid de carbon, cu 8 la sută – emisiile de oxizi de azot, cu 6 la sută – emisiile de particule şi cu 24 la sută – emisiile de compuşi organici volatile, se mai arată în proiect.