Justiția din România e pusă la colț într-un raport GRETA – grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane al Consiliului Europei.
Totodată, în raport se mai arată că în România nu sunt plătite despăgubiri pentru victime.
România să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente
GRETA susține că „România a continuat să dezvolte cadrul legislativ relevant pentru acţiunea împotriva traficului de fiinţe umane”.
Codul Penal a fost amendat în 2020 pentru a creşte pedeapsa minimă pentru traficul de copii, iar autorităţile au adoptat o nouă strategie naţională împotriva traficului de fiinţe umane pentru perioada 2018-2022.
Prea multe sentințe cu suspendare
Raportul mai relevă faptul că în România este un număr semnificativ de sentințe cu suspendare în cazul traficului de ființe umane. O altă problemă o reprezintă faptul că infractorii dacă își recunosc vinovăția primesc pedepse reduse.
Citește și: Tariful parcărilor din București va crește. Mașinile parcate pe prima bandă vor dispărea
„Procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive”, potrivit raportului.
Compensaţiile acordate victimelor de instanţe sunt rareori plătite
De asemenea, raportul semnalează faptul că foarte rar victimele ajung să primească compensații, deși instanțele decid definitiv aceste aspecte. Motivul pentru care se ajunge în aceste situații este pentru că bunurile făptaşilor nu au fost identificate sau îngheţate într-un stadiu timpuriu.
În perioada 2016-2019 O SINGURĂ victimă traficului de persoane a primit compensații din partea statului.
România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane
Numărul victimelor identificate de autorităţile române a scăzut de-a lungul anilor. Un număr total de 2.613 victime au fost identificate în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane.
