„Fuziunea dintre Delta şi Northwestern este iminentă”, titrează Financial Times. Delta Airlines este foarte aproape de semnarea unui acord de fuziune cu Northwestern Airlines, o alianţă din care va rezulta cea mai mare companie aeriană din lume. Principalul scop al acestei mutări de anvergură este de a proteja Delta şi Northwestern Airlines de situaţia vitregă pe care industria o traversează în momentul de faţă. Acordul, care ar putea fi încheiat în cursul zilei de astăzi, ar reprezenta concluzia multor luni de negocieri şi discuţii, deseori extrem de dificile. Negocierile au fost marcate de neînţelegerile dintre piloţii celor doi opertari pe marginea ierarhiei în cadrul entităţii nou create. Fuziunea se va face prin intermediul uni schimb de acţiuni între cei doi operatori. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, acordul evaluează titlurile Northwestern foarte aproape de capitalizarea bursieră, de aproximativ 3 miliarde de dolari.
“G7 se teme de scăderea haotică a principalelor monede”, este un alt titlu din Financial Times. Grupul celor 7 cele mai industrializate state si-a manifestat îngrijorarea faţă de pericolul deprecierii haotice a dolarului şi a lirei sterline, pe fondul evoluţiilor acestor monede din ultimele luni. Comunicatul G7, precizează că “în anumite situaţiii, fluctuaţiile principalelor monede au fost foarte bruşte şi suntem îngrijoraţi faţă de posibilie efecte negative asupra stabilităţii economice şi financiare”. Grupul celor 7 a pledat pentru monitorizarea atentă a pieţelor şi mai multă co-operare pe acest domeniu. Până în momentul de faţă, Statele Unite au nu au împărtăşit îngrijorările din zona euro faţă de volatilitatea pieţei monetare. În mod tradiţional, guvernul american şi Rezerva Federală privesc un dolar slab ca pe un stimul esenţial al creşterii economice. Atitudinea s-a schimbat însă în ultimul timp. Americanii au devenit din ce în ce mai atenţi la dolarul slab şi şi-au exprimat temerile faţă de efectele cumulate ale unei monede americane fragile, explozia preţurilor la bunuri şi inflaţie.
De la secţiunea economică a cotidianului The Independent aflăm despre apelurile pe care reprezentanţii băncilor comerciale le vor face în această săptămână premierului Gordon Brown şi ministrului de finanţe Alistair Darling. Băncile insistă pe un set de măsuri pentru sporirea lichidităţii, pentru a putea la rândul lor transfera reducerea de dobândă către clienţi.
Din cotidianul The Moscow Times aflăm că Gazprom ar putea încheia anul în curs pe locul 2 în topul celor mai profitabile companii din lume. Potrivit unui studiu Alfa Bank, veniturile nete ar putea creşte în 2008 până la 41,5 miliarde de dolari, la mică diferenţă după liderul global Exxon Mobil, cu 45 de miliarde. Potrivit analiştilor, locul 3 ar urma să fie ocupat de Royal Dutch Shell cu 24 de miliarde de dolari.
Wachovia va primi o mare infuzie de capital, titrează The Wall Street Journal. Wachovia Corporation, care a intrat pe piaţa de credite ipotecare cu dobândă variabilă prin achiziţia Golden West Financial, ar putea anunţa în cursul zilei de astăzi o infuzie de capital de mai multe miliarde de dolari din partea unor investitori externi. Chiar dacă detaliile tranzacţiei încă mai reprezentatu subiect de negociere duminică seara, cea dea cincea bancă din SUA după capitalizare ar urma să primească între 6 şi 7 miliarde de dolari. Preţul de vânzare al unei acţiuni va fi cuprins între 23 şi 24 de dolari pe acţiune, ceea ce reprezintă un discount de mai bine de 15% faţă de preţul de închidere de vineri. Un potenţial investitor este grupul de private equity Warburg Pincus, fond care este în vânătoare de tranzacţii cu bănci, în ciuda crizei pe care o traversează acest sector. Firma de buyout avea în vedre depunerea unei oferte de preluare pentru banca regională National City săptămâna trecută dar a renunţat în cele din urmă la intenţii.
Tot de aici aflăm şi despre intenţiile Deutsche Bank de a vinde creanţe de 20 de miliarde de dolari. În ceea ce se anunţă a fi ultima încercarea a unei mari bănci de a scăpa de active nedorite, Deutsche Bank este interesată în vânzarea de creanţe către investitori externi, precum firme de private equity, potrivit unor surse apropiate companiei. Potrivit aceloraşi surse, câteva dintre fondurile care negociează cu Citigroup pe marginea unei tranzacţii similare, stau de vorbă şi cu Deutsche Bank. Printre aceştia se numără Blackstone, Apollo Management şi TPG. Dincolo de aceştia, cea mai mare bancă germană ar fi în discuţii şi cu Bain Capital sau Sankaty Advbisors. Reprezentanţii firmelor de buy-out nu au dorit să comenteze pe marginea acestui subiect.
„România şi Turcia, lovite din plin de inflaţia galopantă”, este un alt titlu din The Wall Street Journal. Inflaţia din România şi Turcia creşte în cel mai rapid ritm din Europa. Aceasta scoate în evidenţă efectele pe care explozia preţurilor la alimente şi la energie le au asupra economiilor emergente, dependente de împrumuturi. În România, salariul net a crescut cu 21% în luna februarie, ceea ce indică faptul că inflaţia pe luna martie ar putea depăşi 8%, dublul ţintei fixate de banca centrală. În Turcia, ritmul de creştere economică a scăzut brusc, acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în România. Nivelul în creştere al salariilor, ar putea face ca investiţiile străine directe, de care ţara are atâte nevoie, să ocolească România.
Din Handelsblatt aflăm despre intenţiile Allianz de a îşi dubla volumul de afaceri cu producătorii şi cu distribuitorii auto. Showroomurile germane reprezintă pentru gigantul asigurator principala locaţie pentru vânzarea la pachet a maşinilor şi asigurărilor auto.
„Victime colaterale – 4000 de agenţi imobiliari ar putea rămâne fără slujbe”, titrează The Times la secţiunea economică. Recentele măsuri luate de mai multe bănci britanice, de a renunţa sau a limita drastic ofertele ipotecare va afecta activitatea grav activitatea agenţiilor imobiliare, mai ales a celor mici şi medii.
„Încă nu ne putem da seama de urmările unei posibile recesiuni”, este titlul de deschidere din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, care îl citează pe miliardarul american George Soros. Soros respinge prognozele potrivit cărora, criza creditelor s-ar putea relaxa începând cu trimestrul trei şi estimează o agravarea a turbulenţelor.
