Ion şi Maria Alboteanu. Nu vă spun nimic numele celor doi, soţ şi soţie, el în vârstă de 44 de ani, ea de 45, scrie EVZ. Cei doi nu sunt vedete decât în propria viaţă. Pentru noi, ceilalţi, Ion şi Maria sunt două numere într-o statistică neagră. Sunt şomerii crizei. La fel ca alte sute de mii de români. Şi în spatele fiecăruia se ascunde o dramă.
În România, un bărbat poate spera să ia, în medie, doar cinci ani pensie, iar femeile – 17 ani, notează Adevărul. Potrivit legii actuale a pensiilor, un bărbat român contribuie cât timp e angajat, la stat, cu peste 300.000 de lei în cei aproape 44 de ani de muncă şi primeşte la pensie 47.000 de lei. Ministerul Muncii a propus, în proiectul de lege supus dezbaterii publice, egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Este singura soluţie pentru salvarea sistemului de pensii, a declarat categoric ministrul Muncii, Mihai Şeitan: „Dacă nu reformăm sistemul, fondul de pensii va intra în colaps!”.
43 de milioane de euro a plătit statul român pe baza hotărârilor pronunţate împotriva sa de CEDO în perioada 2000 – 2009, informează Gândul. Mai mult de jumătate din această sumă – 24,5 milioane de euro – a fost plătită doar în ultimii doi ani, un semn clar că justiţia română se află încă pe un drum greşit. Ţara noastră se află în continuare în top în privinţa numărului de plângeri, situându-se în decembrie 2009 pe locul patru – după Rusia, Turcia şi Ucraina – cu 9.750 de reclamaţii (8,3% din totalul celor aflate pe rolul CEDO). Profesorul Corneliu Bârsan, judecător la CEDO, a explicat pentru Gândul cum ar putea statul român să nu mai fie condamnat la Strasbourg. Unul dintre cele mai frecvente motive este durata excesivă a procedurilor judiciare, la CEDO ajungând persoane al căror proces a durat în ţară chiar şi 10 ani.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a cerut, miercuri, Grupului Rompetrol să crească preţul minim ofertat pentru preluarea companiei „Rompetrol Rafinare” (simbol RRC) de la 0,0625 lei la 0,0741 lei/acţiune, precizează Bursa. Comisia a invocat pentru acest preţ valoarea activului net contabil potrivit situaţiei financiare auditate depuse la CNVM la finele anului 2008. Comportamentul CNVM este surprinzător pentru că nu este egal în situaţii similare. De pildă, arbitrul pieţei de capital a considerat în cadrul unei alte oferte de preluare, respectiv cea de la „Subex” Bacău (simbol SUBX pe piaţa Rasdaq) că metoda prin care se stabileşte valoarea unei acţiuni, luând în calcul activul net al unei societăţi, este perimată.
În plină criză mondială, contracte de milioane de euro pentru diferite produse militare sunt câştigate de companii din străinătate, de reprezentanţi ai acestora şi alte firme private fără ca uzinele româneşti din industria de apărare să participe la achiziţiile anunţate de Armată, conform Jurnalului Naţional. Barierele sunt ascunse de multe ori chiar în anunţurile şi procedurile MApN, dar nici uzinele de stat nu par dornice să câştige bani. O companie braziliană a fost singura firmă care a dat din coate să livreze muniţie de un anumit calibru în valoare de patru milioane de euro Armatei României. Drept urmare, CBC – Companhia Brasileira de Cartuchos, a fost unicul ofertant de muniţie de calibru 12,7 X 99mm care s-a înscris în competiţia pentru acest contract la Departamentul pentru Armamente al MApN. În consecinţă, CBC a primit la 15 decembrie 2008 contractul de 13.900.000 RON. Compania braziliană este una dintre cele mai puternice din domeniul producţiei de muniţie din America de Sud.
Mihai Ghyka, omul care a transformat Bergenbier în cea mai populară marcă de bere din România, s-a reîntors în compania care l-a consacrat, de unde a plecat în urmă cu 2 ani, arată Capital.ro. Chiar dacă producătorul de bere şi-a schimbat proprietarii şi se numeşte acum StarBev România, Ghyka mizează pe continuitate prin stabilizarea afacerii şi printr-o mai bună promovare a portofoliului de mărci şi consideră că dezvoltarea organică poate fi în avantajul companiei sale.
Aproximativ 110 milioane de euro va costa in 2010 facilitatea somajului tehnic, oferita de stat societatilor aflate in criza, dupa ce anul trecut suma platita a fost cu doar cateva milioane de euro mai mica, au declarat pentru Romania libera surse guvernamentale. somajul tehnic a fost legiferat in Romania anul trecut, ca o masura anticriza menita sa protejeze locurile de munca si impaca mai mult sau mai putin interesele angajatilor, ale firmelor si statului deopotriva. Timp de maximum trei luni pe an, angajatii pot fi trimisi acasa de la locurile de munca, firmele fiind obligate sa le plateasca 75% din salariu, iar ei sa nu renunte la contracte. Statul este obligat sa plateasca, in locul firmelor, contributiile la asigurarile sociale si sa renunte la impozitul pe venit. Legea din 2009 era insa valabila pana pe 1 ianuarie 2010.