România se situează ca a patra țară din Europa în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 față de nivelurile din 1990. În ciuda acestui fapt, țara se prezintă în mod constant ca un susținător fervent al tranziției către un mediu mai curat și al prevenirii schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există unele critici cu privire la angajamentul său real în atingerea acestor obiective, mai ales că adesea acceptă ușor obiectivele impuse de Uniunea Europeană în acest domeniu.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că atunci când vine vorba de îndeplinirea propriilor obiective asumate, România se află adesea în coada clasamentului în cadrul UE, conform datelor raportate de Comisia UE.
Referitor la consumul de biocombustibili, Italia domină ca mare consumator, în timp ce Germania și Spania urmează în topul utilizatorilor. În timp ce consumul global de biocombustibili a crescut semnificativ în ultimii ani, unele materii prime rămân subutilizate, cum ar fi algele și alte materiale ligno-celulozice.
În ceea ce privește biogazul, Germania se menține în fruntea producției, urmată de Italia și Franța. Cu toate acestea, unele state, inclusiv România, se situează la coada clasamentului european în ceea ce privește producția de biogaz.
România a reușit să reducă cererea de gaze naturale cu mai mult decât obiectivul propus de UE până în 2023, însă acest lucru s-a datorat în principal închiderii unor sectoare industriale, nu a unor măsuri eficiente de eficiență energetică.
Îmbunătățirea capacității transfrontaliere ar putea să îmbunătățească situația energetică în regiune, dar există încă state membre care se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor stabilite de UE.
În ceea ce privește tehnologiile energetice, România nu a investit suficient în cercetare și dezvoltare pentru a-și atinge potențialul în acest domeniu, rămânând în urma altor țări europene.
Deși ponderea energiei din surse regenerabile a crescut la nivel european, există diferențe semnificative între statele membre, iar unele țări, inclusiv România, nu au reușit să atingă obiectivele stabilite în acest sens.
În ceea ce privește eficiența energetică, UE a avut progrese, dar România a avut mai degrabă succes în reducerea consumului de energie datorită închiderii unor sectoare industriale decât prin implementarea măsurilor eficiente de economisire a energiei.
În ceea ce privește emisiile de CO2, România se clasează pe locul patru în Europa după Letonia, Lituania și Estonia în reducerea emisiilor față de nivelurile din 1990, dar acest succes se datorează în principal închiderii unor consumatori industriali, nu unor politici eficiente de reducere a emisiilor.