„Vom negocia toate posibilităţile, fie să cumpărăm uraniu, fie Compania Naţională a Uraniului să poată exploata uraniu în această ţară. Vom trimite scrisori de intenţie Ministerului Energiei şi Resurselor Minerale din Kazahstan, în acest sens. În mod sigur, vor urma şi alte întâlniri şi negocieri, până la sfârşitul acestui an, între cele două ţări”, a spus Tudor Şerban.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei a adăugat faptul că alte ţări care ar mai avea resurse de uraniu ar fi Iordania sau ţări din Africa, însă resursele din Kazahstan reprezintă o oportunitate pe care România vrea să o foloseacă.
De asemenea, reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) declarau pentru NewsIn, în luna aprilie a acestui an, că CNU doreşte să concesioneze perimetre în afara ţării, pentru a asigura în viitor necesarul de combustibil pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă, întrucât rezervele naţionale sunt limitate. Aceştia spuneau atunci că, în vederea asigurării materiei prime pentru fabricarea combustibilului necesar Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, CNU are în vedere trei variante şi anume: creşterea producţiei interne, prin lucrări de dezvoltare în vederea atragerii în circuitul industrial de noi zăcăminte interne, concesionarea de perimetre în afara graniţei şi importul de concentrate tehnice de uraniu, în scopul rafinării acestora.
Şi Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti (care aparţine de Nuclearelectrica) îşi va dubla producţia, din 2010-2011, în vederea asigurării de fascicule de uraniu a viitoarelor reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, potrivit datelor transmise de Nuclearelectrica, la solicitarea Agenţiei NewsIn. Astfel, compania ia în considerare să cumpere uraniu de pe piaţa internaţională. „Există o piaţă a uraniului bine reglementată, care este dominată de ţări cu importante rezerve de uraniu, cum ar fi Canada, Australia , Kazahstan, etc. România poate încheia contracte comerciale de cumpărare de uraniu”, potrivit Nuclearelectrica.
Producţia de minereu de uraniu s-a diminuat constant în ultimul deceniu, ca urmare a închiderii de capacităţi de producţie pe considerentul nerentabilităţii economice sau al epuizării rezervelor geologice. Rezervele de minereu existente şi exploatabile asigură cererea de uraniu natural până la nivelul anului 2017 pentru funcţionarea a două unităţi nuclearoelectrice pe amplasamentul Cernavodă. Potenţialele noi perimetre de zăcăminte de minereu de uraniu nu pot modifica semnificativ acesta situaţie, ceea ce impune adoptarea unor măsuri specifice pentru asigurarea resurselor de uraniu natural conform necesarului rezultat din programul de dezvoltare a energeticii nucleare, potrivit Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020.
Reprezentanţii Nuclearelectrica spun că, din estimările făcute, rezerva de uraniu a României poate asigura funcţionarea a două unităţii în următorii zece ani.
Unitatea 1 de la CNE Cernavodă (707 MW) este în funcţiune din 1996. În semestrul al II-lea al anului 2007, Unitatea nr. 2 Cernavodă începe exploatarea comercială, asigurând astfel dublarea producţiei naţionale de energie electrică de provenienţă nucleară. Activitatea de exploatare şi preparare a minereurilor de uraniu şi de rafinare a concentratelor tehnice este de interes strategic.
Din minereul de uraniu se obţine pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, care se utilizează pentru fabricarea în România a combustibilului nuclear destinat unităţilor nuclearoelectrice de la Cernavodă.
România nu are o piaţă a uraniului, unicul furnizor fiind Compania Naţională a Uraniului. Preţul uraniului folosit la fabricarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă este negociat între furnizor şi utilizator, respectiv Societatea Naţională „Nuclearelectrica” SA. La nivel mondial există o piaţă dezvoltată a uraniului, cu un grad ridicat de stabilitate. La această stabilitate contribuie şi existenţa unor rezerve semnificative de uraniu în zone geografice lipsite de conflicte.
