Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României.

Astfel, MEAT propune valorificarea participației prin licitație, iar în cazul în care în procedura de licitație a fost admisă o sigură ofertă, licitația poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanță, inclusiv servicii de consultanță juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT. Sumele încasate din valorificarea participației se fac venit la bugetul de stat.

Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare. Partea română a identificat ca soluție optimă de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitație.

Background

Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

Urmare a transformărilor politice și sociale din țările participante, după preluarea administrației Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994 (Protocolul), volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând cca. 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile calculate de Banca Comercială Română.

Convenția de colaborare româno-sovietică din 1986, respectiv Protocolul privind continuarea colaborării la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi Rog din 1994 aprobat prin HG 219/18.05.1994, publicată în M Of al României nr 144/7.06.1994 prevede că în contul compensării cheltuielilor părții române se va livra o cantitate corespunzătoare de pelete (cca. 30 mil. tone), în decurs de 10 ani. Condițiile de livrare a peletelor, cantitățile și termenele de livrare sunt prevăzute în Protocol. Potrivit Protocolului care reglementează dpreturile și obligațiile celor două state legate de finalizarea proiectului, stabilește valoarea totală a participației României la data respectivă în sumă de 774,6 milioane ruble transferabile, precum și modalitățile de plată a acesteia în condițiile finalizării proiectului.

Potrivit art 7.2 din Protocol, partea ucraineană, în contul rambursării datoriei sale va asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puțin de 1, 5 mil tone.
Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.

Îndeplinirea obligațiilor şi drepturile ce revin părții române din participarea la construirea Combinatului de la Krivoi Rog se realizează prin antreprenori, societățile ARCOM S.A. București, ARCIF S.A. București şi UZINEXPORT S.A. București în baza actelor normative incidente acestei spețe.

Conform art 13 din Protocolul din 1994 toate diferendele legate de interpretarea și aplicarea prevederilor protocolului vor fi soluționate în conformitate cu procedurile prevăzute în proiectul de “Acord privind promovarea și protecția reciprocă a investițiilor”.
În data de 23 februarie 1995 s-a semnat la București Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor pe care Romania îl ratifică prin Legea 54/1995, publicată în M Of 118/13.06.1995. Ucraina nu a îndeplinit însă procedura pentru exprimarea consimțământului în vederea intrării în vigoare (ratificarea) a acestuia.

Din cauza lipsei surselor de finanțare din partea Ucrainei, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate. Astfel, în anul 1999 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 643/1999 privind modul de decontare a cheltuielilor efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcții montaj la Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog-Ucraina.

După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situației de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la București, partea română a susținut identificarea unei soluții care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidențelor bancare. Partea ucraineană a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situației prin privatizarea Combinatului și/sau despăgubirea părții române pentru contribuția efectuată.

Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părții române, astfel, în ceea ce privește ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucraineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile față de partea română, iar în ceea ce privește propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracțiune din valoarea participației României.

În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înțelegeri cu statele implicate în proiect.

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este deferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanța a acordat un termen de șase luni pentru a pune la dispoziția sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanțe au fost rambursate creditorilor.

La Comisia mixtă româno-ucraineană de cooperare economică, industrială și tehnico-științifică (Kiev, 10-11 aprilie 2012) părțile au evidențiat necesitatea reluării tratativelor privind reglementarea aspectelor legate de CIM Krivoi Rog.

În august 2013, la Kiev, au avut loc consultări româno-ucrainene privind reglementarea problemelor legate de construirea CIM Krivoi Rog. Delegația română a fost compusă din reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, BCR și antreprenorii români Arcom, Arcif și Uzinexport. Consultările au fost orientate spre identificarea unor abordări reciproc acceptabile pentru rezolvarea situației CIM Krivoi Rog. Părțile au admis că soluțiile propuse pentru chestiunile problematice ale Combinatului conduc spre necesitatea adoptării unor decizii corespunzătoare de către guvernele și/sau parlamentele părților, în conformitate cu legislația internă a fiecărui stat.
În iulie 2017 s-a semnat la București Protocolul sesiunii a II-a a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică, industrială și tehnico-științifică între România și Ucraina, prin care părțile au convenit cu privire la necesitatea intensificării cooperării și promovării unor pași concreți în vederea identificării unei soluții adecvate în legătură cu participarea României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi Rog.

Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situația s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfășura în paralel cu evoluțiile politice.

Evaluarea situației existente

Principalele evenimente, în contextul relațiilor bilaterale româno-ucrainene pe problematica CIM Krivoi Rog, care au avut loc în ultima perioadă sunt:
– Interzicerea accesului personalului român în incinta combinatului de către conducerea CIM Krivoi Rog, în perioada 24.12.2018 – 04.04.2019. Constatările privind sustragerile și distrugerile aferente acestei perioadei – în care nu s-a putut asigura paza obiectivelor industriale – indică un prejudiciu de peste 4 milioane ruble transferabile, conform informațiilor transmise de către antreprenorii români;
– Întâlnirea din 28 februarie 2019 dintre reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice și al Comerțului din Ucraina și Ministerului Economiei din România, la nivel de secretar de stat, în prezența reprezentanților Ambasadei Ucrainei la București și a Ministerului Afacerilor Externe din România, în cadrul căreia conducătorul delegației ucrainene a solicitat părții române să-și clarifice intențiile privind cota sa de participare la construcția CIM Krivoi-Rog, având în vedere faptul că investitori străini sunt interesați de acest obiectiv. S-a convenit organizarea, în prima parte a semestrului II 2019, a întâlnirii ”Grupului de lucru la nivel de experți din ministerele relevante ale Părților”;
– În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanții companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potențial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, și reprezentanți ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Potențialii investitori și-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog;
– În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecțiuni tehnice. Deși defecțiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcția CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor și utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistență a construcției;
– Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcția Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României și Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliția locală a reținut 7 infractori;
Totodată, firma slovacă POINT S.A. continuă distrugerea construcției metalice, potrivit informărilor transmise de către antreprenorii romani, a conductelor tehnologice și a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români;
Conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă față de personalul român.
Având în vedere cele menționate, este necesară stabilirea poziției părții române în cel mai scurt timp, în vederea recuperării datoriei Ucrainei față de România, precum și a diminuării cheltuielilor bugetare aferente conservării și pazei bunurilor aflate pe teritoriul Ucrainei și nepreluate de statul ucrainean.

În acest context, Guvernul consideră că partea română trebuie să-și exprime poziția pentru o soluționare definitivă a chestiunii prin identificarea și promovarea celei mai bune căi de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog.

Ținând cont de situația politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităților de acțiune trebuie luate în considerare următoarele elemente:
– intervalul de timp în care lucrările au fost sistate;
– imposibilitatea desfășurării activității antreprenorilor români din motive neimputabile acestora sau statului român;
– lezarea proprietății prin continuarea fenomenelor de natura celor sus menționate;
– improbabilitatea realizării obiectivului de investiții;
– conduita statelor implicate în proiect, in sensul retragerii din proiect;
– suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreținere, salarii personal de pază, utilități, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 și a chiriei aferente tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

În prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitate de ordonator principal de credite, asigură fondurile necesare activităților desfășurate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcții montaj la CIM Krivoi Rog, în baza HG nr. 643/1999 completată prin HG nr. 290/2001.

Aceste activități constau în conservarea și paza obiectivelor, depozitelor de materiale, instalațiilor și utilajelor tehnologice existente în stoc.

Decontările pentru activitățile menționate anterior, se fac trimestrial din sumele alocate prin bugetul de stat, pe bază de state de plată, diurne, facturi, chitanțe, bonuri de consum, alte documente financiare românești și ucrainene (cf. art. 2 din H.G. nr. 643/1999), în urma convențiilor încheiate anual între Ministerul Economiei și cei 3 antreprenori români.
Sumele plătite pentru paza și conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de cca. 4 milioane de lei anual.