UE pregăteşte noi sancţiuni contra Rusiei, şefii de stat şi de guvern cerând miniştrilor de Externe, reuniţi de urgenţă joi la Bruxelles, „să evalueze situaţia şi să stabilească acţiunile adecvate, în special noi măsuri restrictive”. La summitul din 12 februarie se va decide modul lor de aplicare, în contextul în care Grecia ameninţă că se va folosi de dreptul de veto. Europenii constată că Rusia nu închide frontierele cu Ucraina, dimpotrivă, încurajează afluxul de combatanţi ruşi şi armament în Donbasul controlat de separatiştii pro-ruşi. Ultimul val de violenţe în Mariupol s-a soldat cu uciderea a 30 de civili, o agravare a unui conflict sângeros în care asasini separatişti şi naţionalişti ucraineni au ucis peste 5.000 de persoane din teritoriile ocupate.

Sancţiunile ar trebui să cuprindă extinderea listei negre care în prezent cuprinde 119 persoane fizice şi 23 persoane juridice. Se au în vedere restricţia achiziţiilor obligaţiunilor ruse, precum şi interzicerea livrărilor anumitor echipamente pentru sfera gazieră şi excluderea Rusiei din Swift, sistemul de plăţi interbancare. Replica Moscovei nu a întârziat şi premierul Medvedev a ameninţat că la adoptarea de noi sancţiuni „reacţia Rusiei va fi fără limite”. Interesant este că publicaţia Kommersant cita o sursă din cadrul instituţiilor de la Bruxelles, potrivit căreia, deşi nu lipsesc adepţii măsurilor radicale, în UE nu există un consens asupra acestei probleme. Adică măsura nu va fi adoptată, mai ales dacă se ţine cont de „factorul grecesc”.Noul premier elen, Alexis Tsipras, dinaintea victoriei partidului său de extremă stânga, Syriza, anunţa că este împotriva sancţiunilor şi a politicii de izolare a Rusiei.

Washingtonul a ameninţat, la rândul său, cu noi sancţiuni contra Rusiei, vicepreşedintele Joe Biden afirmând că atâta vreme cât Rusia nu va înceta să îşi încalce obligaţiile susţinând separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, preţul va continua să crească. Preşedintele Barack Obama şi cancelarul german, Angela Merkel, într-o convorbire telefonică, s-au pus de acord că Rusia trebuie să „îşi asume responsabilitatea” „pentru susținerea materială a separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei”.

La rândul său, Adunarea Consiliului Europei a prelungit miercuri până în aprilie sancţiunile contra aleşilor ruşi – în special suspendarea dreptului de vot a 18 deputaţi – decise după anexarea Crimeii în martie anul trecut.

Factorul grecesc

Noul guvern de la Atena s-ar putea opune noilor sancţiuni contra Rusiei decise joi la Bruxelles, în timp ce în UE cresc temerile că Syriza, partidul stângii radicale, se poate apropia mai mult de Kremlin. Tânărul şi dinamicul şef al Syriza, premierul Alexis Tsipras, pare să ameninţe că se va opune prin veto aplicării sancţiunilor contra Rusiei decise după valul sângeros de violenţe comise de separatişti în portul Mariupol.

Grecia are relaţii istorice cu Rusia, dar graba noului guvern de a demonstra clar relaţiile cu Kremlinul a îngrijorat unii lideri de la Bruxelles. Ambasadorul rus s-a prezentat primul, luni, pentru a-l felicita pe Tsipras pentru victoria la alegerile de duminică. Alte state europene pro-ruse, precum Cipru, Ungaria sau Slovacia, şi-au moderat opoziţia sub presiunea Londrei, Parisului şi Berlinului, dar noul guvern grec, în parteneriat cu radicalii de dreapta din formațiunea Grecii Independenţi, şi-a exprimat clar opoziţia la politica Berlinului. Ministrul elen de Externe, Nikos Kotizias, a declarat deja că UE este pe cale să devină „un imperiu idiosincratic sub dominaţia Germaniei”.

Izolarea financiară a Rusiei

La Moscova, Vladimir Putin a validat „planul anticriză” al guvernului rus, intitulat „Plan de consolidare a dezvoltării economice şi a stabilităţii sociale”, al cărui cost este evaluat la peste 1.000 miliarde ruble (13 miliarde euro), potrivit cotidianului online Gazeta.ru, care îşi exprimă scepticismul faţă de acest plan. Economia rusă pare să se apropie încet de paralizie şi rubla nu încetează să cadă. După atacurile separatiştilor din Donbas asupra portului Mariupol, rubla a înregistrat o nouă scădere, Bursa din Moscova a pierdut 3% luni, iar agenţia Standard&Poor’s a scăzut nota datoriei Rusiei la categoria „speculativă”. Astfel, Rusia a devenit singurul stat din grupul ţărilor emergente denumit BRIC (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) care şi-a văzut nota datoriilor suverane la categoria „junk”. Viceministrul rus de Externe, Vasili Nebenzia, a denunţat „un nou val de isterie antirusă”, susţinând că decizia S&P a fost luată la ordinele Washingtonului.

La Davos, vicepremierul Igor Şuvalov a recunoscut că „situaţia se va agrava” pentru economia rusă în 2015. După şocul din decembrie anul trecut, economia rusă pare să se scufunde inexorabil în criză şi PIB-ul va scădea cu 5% dacă preţul petrolului rămâne tot anul sub 50 dolari barilul.