„Dacă tot găsim motive să luam din sacul şi aşa din ce în ce mai gol din care se plătesc pensiile, inventând tot felul de şmecherii pe care apoi le legiferăm, vom ajunge urgent la fundul sacului,” scrie fostul ministru într-o opinie publicată pe blogul personal.

Redăm în continuare textul integral publicat de fostul ministru Ioana Petrescu:

Modificarea legii pensiilor speciale a apărut mai întâi „pe surse”, în presa de săptămâna trecută. Astăzi guvernul a aprobat o ordonanţa care modifica modalitatea de calcul a pensiilor speciale pentru cei care vor ieşi la pensie după data de 15 septembrie a.c. Noua modalitate de calcul prevede indexarea pensiilor doar cu rata inflaţiei, şi nu cu creşterile viitoare de salarii, aşa cum se întâmplă în prezent. Pensia nu mai poate depăşi salariul, după noul proiect. Aşadar, pensiile speciale vor scădea pentru cei care se vor pensiona pe noua lege, deşi oficialii neagă acest lucru.

Este adevărat, este necesară o corecţie a modului de calcul al pensiilor speciale, care în prezent, în unele cazuri, depăşesc cu mult 100% veniturile salariale utilizate ca baza de calcul. Însă, pensiile speciale nu se pot discuta separat de reforma întregului sistem de pensii şi de celelalte măsuri anunţate recent de Guvern care afectează pensiile.

Este foarte important ca măsurile întreprinse în sistemul de pensii să fie sustenabile, echitabile şi predictibile.

Sustenabilitatea

Sistemul nostru de pensii este de tipul PAY AS YOU GO, adică cei care muncesc azi, prin plata contribuţiilor sociale, asigură pensiile de astăzi. Măsurile luate în domeniul pensiilor trebuie să fie sustenabile, ele trebuie să asigure plata pensiilor de azi, dar sistemul gândit trebuie să fie funcţional şi în viitor, peste zeci de ani.

Din acest punct de vedere, măsura de indexare a pensiilor speciale doar cu inflaţia, nu şi cu creşterea salariilor, contribuie la sustenabilitatea sistemului de pensii. Cât de mult ajută acest lucru? Depinde la ce cifre ne raportam. Conform Mediafax, statul roman plăteşte peste 8.600 de pensii speciale în valoare totală de 70 milioane de lei lunar. Nu este o suma colosala pentru bugetele asigurărilor sociale si cel de stat, de unde vin aceşti bani, dar nu e nici de neglijat. Liviu Dragnea înaintează, însă, alte cifre: pensiile speciale au un impact bugetar de 6 miliarde de lei în acest an şi el va creşte la 15 miliarde de lei în doi ani de zile. Evident, dacă cifrele lui Liviu Dragnea sunt corecte, o astfel de măsură, practic, evită colapsul sistemului de pensii.

O altă măsură care ar contribui la sustenabilitatea sistemului de pensii este mărirea vârstei de pensionare, propusă de premier într-un interviu Agerpres, însă negată mai târziu de ministrul muncii. Este o măsură „salvatoare” pe care au mai luat-o şi alte state europene, însă cred ca sunt multe alte măsuri mai puţin dureroase care se pot lua înainte de a ajunge la aceasta, după cum spuneam şi într-un articol anul trecut.

Guvernul a propus şi creşterea amenzilor pentru cei care fac evaziune în piaţa muncii, măsură bună, menită a creşte colectarea în domeniul asigurărilor sociale şi sustenabilitatea sistemului de pensii. Dacă ea se va aplica, pentru a avea succes, trebuie combinată cu controale drastice pe piaţa muncii realizate de către instituţiile avizate.

Însă, Guvernul a venit cu multe alte măsuri şi propuneri care nu fac decât de slăbească sistemul de pensii.

La audierile din Parlament dinaintea învestirii, ministrul Finanţelor anunţa că va elimina Pilonul II de pensii, contribuabilii având posibilitatea de a contribui pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III de pensii.  La scurt timp, a revenit asupra acestui anunţ, şi a negat acest scenariu. În pilonul II sunt investite 5,1pp din cei 10,5% care se duc la CAS din salariul brut al fiecărui contribuabil. Aceşti bani se duc într-un cont personal de care contribuabilul de azi va beneficia la pensionare. A elimina acest pilon înseamnă a renunţa la o sursă suplimentară de venit pentru viitorii pensionari, urmând ca aceştia să se bazeze doar pe pensia de la stat şi, eventual, pe bani investiţi personal în Pilonul III, care e facultativ. Cum pensiile facultative nu prea funcţionează, pentru ca puţini tineri se gândesc să investească din timp în pensii, la momentul pensionarii singura sursă va rămâne pensia de stat, Pilonul I. Însă, populaţia României îmbătrâneşte rapid. Datele statistice ne arata că, în timp ce în anul 2013 aveam 16,4% din populaţie cu vârsta de despre 65 de ani, în  anul 2060 vom avea 28,9% din populaţie pe acest segment de vârstă. Aşadar, această strategie nu este prea sigură.  Guvernul trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi să aplice legislaţia, majorând nivelul contribuţiei în Pilonul II la 6pp din CAS-ul plătit de contribuabil. Doar aşa ne putem asigura ca va fi timp suficient pentru a investi aceşti bani, astfel încât atunci când va veni vremea pensionarii pentru tinerii de astăzi,  Pilonul II să fie o sursă de venit suplimentară, suficientă să acopere presiunea care se va crea în timp asupra Pilonului I.

O altă măsură cu impact negativ asupra sustenabilităţii sistemului de pensii, intrată în vigoare de la 1 august, prevede obligaţia angajatorului de a plăti contribuţiile sociale pentru angajatul part-time la nivelul unui angajat full-time plătit cu salariul minim pe economie. La  prima vedere, pare o măsură care va aduce mai multe contribuţii sociale la buget şi, ca atare, va ajuta sistemul de pensii. Efectul, însă,  va fi unul opus. Dacă obligi angajatorul să plătească taxe mult prea mari, în acest caz, excesiv de mari în raport cu salariul plătit angajatului, acesta nu va mai face angajări part-Time sau va angaja la negru. În ambele cazuri, bugetul asigurărilor sociale vor avea de suferit.

Ministrul Muncii a venit, de asemenea, cu o măsură despre care susţine că ar fi menită să  crească natalitatea. Am putea spune ca este o măsură în direcţia potrivită, dat fiind că este necesar să combatem trendul de îmbătrânire a populaţiei şi că vom avea din ce în ce mai mulţi pensionari şi mai puţini tineri.  Mai exact, ministrul Vasilescu a propus ca vârsta de pensionare să fie redusă pentru mamele care au mai mulţi copii. În primul rând, nu există nimic care să ne sugereze ca vârsta de pensionare este un factor pe care potenţialele mămici îl iau în calcul când decid să facă un copil. Indemnizaţia de creştere a copilului, existenţa unei locuinţe, disponibilitatea familiei de a ajuta la creşterea copilului, creşele aproape de casă sunt lucrurile care pot influenţa decizia de a avea un copil. Nu cred ca pensionarea poate fi luată în calcul în luarea unei astfel de decizii. Deci, această măsură nu va avea efect asupra natalităţii, dar va avea un efect negativ asupra sistemului de pensii pentru că reducem vârsta de pensionare pentru o întreagă categorie de persoane şi transformam mai repede un contribuitor la sistemul de pensii într-un beneficiar al sistemului.

Nici proiectul conform căruia plata asigurărilor sociale va fi în sarcina exclusivă a angajatului, precum  şi reducerea acestora de la 39,25% la 35%,  nu prea ajută sistemul de pensii. O scădere a contribuţiei la asigurările sociale poate duce la mărirea gradului de conformare voluntară pentru cei responsabili, care ca nu vor să rişte plata unor penalităţi. Asta a fost şi logica din spatele reducerii CAS la angajator. Dar, în cazul acestui proiect, acest efect nu se va vedea pentru că singurul pentru care s-a redus sarcina fiscală este angajatorul, care nu mai plăteşte nimic. Cel mult, el va retine la sursă taxele angajatului.  Însă, angajatul va vedea o creştere masivă la sumele de plată pentru asigurările sociale, deci va avea motive în plus să nu îşi declare toate veniturile la Fisc. Rămâne de văzut în ce măsură angajatul şi angajatorul vor conspira să nu declare veniturile totale la ANAF, în condiţiile în care sarcina fiscală e a angajatului, dar reţinerea este în sarcina angajatorului.

Un ultim exemplu recent de măsură nefavorabilă sistemului de pensii vine dintr-un proiect parlamentar prin care se propune ca anii petrecuţi pentru a finaliza un master sau un doctorat să fie consideraţi ca stagiu de cotizare la pensii. In acest moment, legea deja prevede ca anii petrecuţi in studiu la zi in învăţământul universitar sunt asimilaţi stagiului de cotizare. Dacă tot găsim motive să luam din sacul şi aşa din ce în ce mai gol din care se plătesc pensiile, inventând tot felul de şmecherii pe care apoi le legiferăm, vom ajunge urgent la fundul sacului. Opţiunea unei persoane de a obţine un master sau un doctorat, poate chiar mai multe, nu poate fi recompensată prin asigurarea unei pensii în sistemul de stat pentru perioada de studiu.  Dacă lucrează în acea perioadă, atunci plătesc asigurări sociale şi, evident, acei ani trebuie să fie luaţi în considerare la pensie.

Echitatea

Modificarea pensiilor speciale din textul ordonanţei face sistemul mai echitabil. Pe de o parte, reducerea pensiilor speciale care, în medie este de peste 8.000 lei, introduce mai multă echitate într-un sistem în care 2,4 milioane de pensionari din totalul de 5,4 milioane au o pensie mai mică de 1.000 lei. O astfel de modificare a pensiilor speciale respectă mai bine principiul contributivităţii, adică cei care ies la pensie iau o pensie proporţională cu cât au contribuit în sistemul de pensii, şi implicit, face sistemul mai echitabil.

Pe de altă parte, produce o altă inechitate între cei cu pensii speciale şi ceilalţi pensionari. Cei cu pensii speciale vor avea pensiile indexate doar cu inflaţia, în timp ce ceilalţi pensionari vor beneficia de indexări atât cu inflaţia, cât şi cu 50% din creşterea reala a câştigului salarial mediu brut. În final, rămâne de văzut, ce va face guvernul cu pensiile obişnuite şi dacă are în vedere păstrarea calculului punctului de pensie cum este acum sau o ajustare a lui doar cu inflaţia.

Predictibilitate

Acest proiect este netransparent şi lipsit de predictibilitate pentru cei care vor ieşi la pensie din domeniile vizate. În mod normal, astfel de modificări se fac pentru generaţiile viitoare de pensionari şi nu pentru cei care ies la pensie acum, astfel încât viitorii pensionari să aibă timp suficient să îşi ajusteze planurile de pensie şi economiile, ca urmare a modificărilor fiscale anunţate. Această modificare făcută peste noapte, a determinat multe persoane să se grăbească să iasă la pensie acum, înainte de a intra în vigoare noile reglementari, punând o povară suplimentară bugetului de anul acesta.

Tocmai pentru a fi predictibilă, o astfel de modificare trebuie să fie transparentă şi proiectul trebuie făcut public înainte de adoptare in Guvern, lucruri care nu s-au întâmplat în cazul acestui proiect. Este îngrijorător ca o lege atat de importantă este modificată prin ordonanţă, în plină vacanţă parlamentară, în mare grabă. Oare ce alte legi organice care afectează veniturile românilor vor fi modificate în acelaşi mod?

Graba strică treaba

În concluzie, această modificare este binevenită şi corectează unele probleme din sistemul de pensii. Însă, modalitatea în care se realizează lasă de dorit. În plus, aceste reglementări vin în mijlocul unei avalanşe de masuri fiscale, unele încă în stadiu de proiect,  care afectează sistemul public de pensii. Sper ca guvernanţii vor realiza în ceasul al 12-lea că astfel de măsuri nu trebuie luate în acest mod.Sistemul de pensii trebuie modificat după o analiză economică bine aprofundată, iar în dezbateri trebuie implicate toate ministerele relevante şi Parlamentul. Și, nu în ultimul rând, după consultări cu reprezentaţii categoriilor de persoane care vor fi afectate de aceste măsuri.