Realizarea obiectivului „Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea” conduce la darea în circulaţie a 416 km de autostradă ce asigură o legătură directă a României cu centrul şi vestul Europei prin punctul de trecere al frontierei Borş, cu scoaterea traficului greu şi de tranzit din interiorul oraşelor situate în prezent de-a lungul traseului de legătură, asigurând fluenţa traficului şi reducerea timpilor de parcurs, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”Autostrada Brașov-Târgu Mureș-Oradea”, elaborat de Ministerul Transporturilor. Valoarea totală a autostrăzii e de 29,5 miliarde lei, din care mai sunt de făcut 341 km. în valoare de 21,8 miliarde lei.

Necesitatea şi oportunitatea investiţiei precum şi principalii indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi prin Hotărârea Guvernului. nr. 1363 din 18 noiembrie 2003.

În prezent, stadiul autostrăzii este următorul :

• sunt daţi în circulaţie 74,95 km constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunea 1C3: Ungheni – Ogra (km 4+500 – km 14+605), Subsecţiunea 2A1 Ogra – Iernut (km 0+000 – km 3+600), Secţiunea 2B Câmpia Turzii – Gilău ( km 0+000 – km 52+533) şi Subsecţiunea 3A1 Gilău – Nădăşelu ( km 0+000 – km 8+700);
• sunt în execuţie 38,95 km constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunile 2A2 Iernut – Cheţani (km 3+600 – km 21+500), 2A3 Cheţani – Câmpia Turzii (km 21+500 – km 37+191) şi 3C3 Biharia – Borş (km 59+100 – km 64+450);
• se află în procedură de achiziţie publică execuţia lucrărilor pentru 115,3 km, constând în următoarele tronsoane: Subsecţiunile 1C2 Târgu Mureş – Ungheni şi drum de legătură 4,5 km, 3A2 Nădăşelu – Mihăieşti (km 8+700- km 25+500), 3B1 Topa Mică – Zimbor (km 0+000 – km 13+260), 3B2 Zimbor – Poarta Sălajului                     (km 13+260 – km 25+500), 3B5 Nuşfalău – Suplacu de Barcău(km 66+500 –               km 80+054), 3C1 Suplacu de Barcău – Chiribiş (km 4+200 – km 30+550) şi 3C2 Chiribiş – Biharia (km 30+550 – km 59+100);
• sunt în pregătire documentaţiile de licitaţie pentru atribuirea contractelor de execuţie a lucrărilor pe 41 km, constând în Subsecţiunile 3B3 Poarta Sălajului – Zalău (km 25+500 – km 40+637) şi 3B4 Zalău – Nuşfalău (km 40+637 – km 66+500);
• se află în stadiul de Studiu de fezabilitate iniţial şi corecţii de traseu aprobate în 2007/2008 o lungime de 145,8 km constând în Secţiunile 1A Braşov – Făgăraş (km 0+000 – km 48+100), 1B Făgăraş -Sighişoara ( km 0+000 – km 52+150) şi Subsecţiunea 1C1 Sighişoara – Târgu Mureş ( km 0+000 – km 43+540).

Faţă de Studiul de fezabilitate iniţial, unele soluţii tehnice au fost adaptate prevederilor normelor, normativelor, standardelor în vigoare (cu revizuiri ulterioare), adaptate la rezultatele/ concluziile studiilor de teren aprofundate, cerinţelor acordului de mediu, etc. Lungimea autostrăzii s-a stabilit la 416 km, rezultaţi din măsurătorile topografice de detaliu, faţă de 415 km estimaţi la SF.

Informații despre amplasament

Teritoriul pe care se desfăşoară traseul autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea aparţine de şase judeţe :

(1) Braşov: aprox. 80 km, între localităţile Braşov şi Şoarş;

(2) Sibiu: aprox. 18 km, între localităţile Şoarş şi Hoghilag;

(3) Mureş: aprox. 94 km, între localităţile Hoghilag şi Hădăreni;

(4) Cluj: aprox. 85 km, între localităţile Hădăreni şi Topa Mică;

(5) Sălaj: aprox. 82 km, între localităţile Topa Mică şi Suplacu de Barcău;

(6) Bihor: aprox. 57 km, între localităţile Suplacu de Barcău şi Graniţa cu Ungaria.

Suprafața estimată a terenului ocupat permanent/temporar

Faţă de suprafaţa estimată la SF-ul iniţial, au fost necesare exproprieri suplimentare conform Hotărârilor Guvernului pentru exproprierea suplimentară a imobilelor, reprezentând 948.783,28 mp. Suprafeţele suplimentare au fost necesare pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice, de relocare utilităţi şi drumuri agricole, lucrări suplimentare de consolidare, pentru drumuri de întreţinere a autostrăzii precum şi pentru lucrări la rampele pasajelor peste autostradă.

Caracteristici tehnice adoptate pentru Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea

Caracteristicile tehnice ale autostrăzii au fost adoptate în conformitate cu normativele româneşti şi normele TEM (Trans-European Motorway) elaborate de UNECE (United Nations Economic Commission for Europe).

Pentru Secţiunile 1A Braşov – Făgăraş, 1B Făgăraş – Sighişoara şi 1C1 Sighişoara – Târgu Mureş, soluţiile de proiectare nu au fost reactualizate faţă de Studiul de Fezabilitate iniţial. Pentru celelalte secţiuni, soluţiile de proiectare au fost adaptate prevederilor normelor, normativelor, standardelor în vigoare şi rezultatelor/ concluziilor studiilor de teren aprofundate precum şi a cerinţelor acordului de mediu.

Viteza de proiectare

Deoarece traseul autostrăzii traversează diverse categorii de relief, viteza de proiectare minimă adoptată se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, fiind :

– 120 km/h în zonele de câmpie

– 100 km/h în zonele de deal şi de munte

Lăţimea platformei şi a părţii carosabile

Lăţimea proiectată a platformei autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea se menţine conform Studiului de fezabilitate iniţial, de 26 m, din care lăţimea părţii carosabile este de 15 m, iar pentru sectoarele cu banda a 3-a pentru vehicule lente lăţimea platformei este 28 m.

Principalele elemente geometrice ce definesc platforma profilului transversal tip în secţiunea curentă de autostradă sunt :

– parte carosabilă 2 x 7,50 m

– zona mediană 3,00 m

– benzi de ghidare 4 x 0,50 m

– benzi de staţionare de urgenţă 2 x 2.50 m

– acostamente 2 x 0,50 m

– spaţii pentru parapete variabil, conform AND 593/2012

Traseul în plan

Faţă de Studiul de Fezabilitate iniţial traseul autostrăzii a suferit modificări, avizate după cum urmează :

- Secţiunea 1A Braşov – Făgăraş – s-au produs modificări de traseu pentru evitarea a 2 pasaje CF (km 21+027 – km 26+101) şi traversarea siturilor avifaunistice Natura 2000 (km 5+000 – km 9+652), avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 3020 din 11.03.2008;

-Secţiunea 1C Sighişoara – Ogra – s-au produs modificări de traseu pentru eliminarea a 2 intersecţii cu linii de înaltă tensiune de 220KV (km 141+800 şi 144+100), avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 2794 din 10.07.2007 şi nr. 2868 din 04.09.2007;

-Secţiunea 2A Ogra – Câmpia Turzii – s-au produs modificări de traseu pentru evitarea unor obstacole fizice (cimitire, monumente), evitarea unor zone cu grad mare de instabilitate, avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 3574 din 15.04.2010;

- Secţiunea 3A Gilău – Mihăieşti – s-au produs modificări de traseu pentru scurtarea unor structuri (viaducte km km 2+600, km 3+000, km 21+300, km 22+600, km 23+800), anulare viaduct km 6+500, evitarea defrişărilor şi a unor obstacole (bazin alimentare cu apa km 14+000, case km 16+250, cimitir Gilău), avizate în CTE CNADNR cu aviz nr. 3028 din 18.03.2008;

- Secţiunea 3B Topa Mică – Suplacu de Barcău – s-au produs modificări de traseu pentru scurtarea lungimii debleelor, eliminarea punctelor critice (km 29+136 si km 29+710), reducerea pantelor la poalele Munţilor Meseş, evitarea traversării dealului Pădurii Mocear şi a apelor lacului Vârşolţ, eliminarea viaductului de la km 58+100, avizate în CTE CNADNR aviz nr. 2937 din 20.11.2007 şi ulterior conform avizului CTE CNAIR nr. 4606 din 07.02.2017 (care a avizat varianta de traseu pentru Tunelul Meseş) şi avizului CTE CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 prin care a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseş. Soluţia traversării Munţilor Meseş printr-o soluţie cu tunel a fost stabilită în urma emiterii avizului CTE CNADNR nr. 3260 din 18.02.2016.

–    Pentru Subsecţiunile 1C2 şi 1C3, Secţiunea 2A şi Secţiunea 3B, în cadrul reproiectării din perioada 2012 – 2016, au fost solicitate de către Beneficiar şi prevăzute în consecinţă drumuri de întreţinere a autostrăzii, după cum urmează:

- Pentru Subsecţiunile 1C2 Târgu Mureş -Ungheni şi 1C3 Ungheni – Ogra – conform prevederilor avizului CTE CNADNR nr. 4364 din 29.04.2014

- Pentru Secţiunea 2A Ogra – Câmpia Turzii – conform prevederilor avizelor CTE CNADNR nr. 4154 din 03.07.2012, nr. 4179 din 01.08.2012, nr. 4591 din 07.10.2016, nr. 4595 din 27.10.2016 şi nr. 4603 din 22.12.2016

- Pentru Secţiunea 3B Topa Mică – Suplacu de Barcău – conform avizului CTE 4589 din 30.09.2016.

Profilul longitudinal

Profilul longitudinal se menţine în cadrul aceloraşi principii de proiectare, cu unele corecţii locale, cu respectarea următoarelor criterii:

- cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv înălţime de gardă pentru poduri şi podeţe la traversarea cursurilor de apă;

- gabaritele minime impuse pasajelor superioare pentru traversarea căilor ferate, drumurilor naţionale şi locale;

- raze de racordare minime sau cele recomandate de confortul optic la racordările în plan vertical;

- declivitatea maximă admisă de 6%;

- asigurarea scurgerii apelor în lungul autostrăzii prin adoptarea unei pante longitudinale minime de 0,3%;

- asigurarea scurgerii apelor din structura rutieră în zonele de şes, prin proiectarea liniei roşii într-un rambleu de 1,50 – 2,00 m;

- mişcarea terasamentelor pentru a reduce realizarea gropilor de împrumut sau a depozitelor de pământ.

Structura rutieră. Traficul de calcul luat în considerare la dimensionarea structurii rutiere.

Structura rutieră stabilită în urma avizării indicatorilor tehnico-economici este după cum urmează :

– 5 cm beton asfaltic

– 5 cm binder de criblură

– 6 cm mixtură asfaltică

– 30 cm agregate naturale stabilizate cu ciment

– 30 cm balast

– 20 cm strat de formă

La etapa proiectării diferitelor secţiuni, structura rutieră s-a redimensionat şi reverificat funcţie de rezultatele şi datele prelucrate conform ultimelor recensăminte de trafic realizate de către CESTRIN, fiind adaptată după caz, iar alcătuirea mixturilor asfaltice a fost corelată cu prevederile normativul AND 605 în vigoare la momentul respectiv.

Poduri, pasaje, viaducte

Lucrările de artă necesare asigurării continuităţii autostrăzii peste obstacole (cursuri de apă, drumuri, căi ferate) se impart după cum urmează :

– poduri, viaducte şi pasaje pe autostradă

– pasaje peste autostradă

Soluţiile propuse sunt dependente de condiţiile de amplasament, de natura si mărimea obstacolelor precum şi de prevederile avizelor obţinute.

Din punct de vedere al importanţei, toate lucrările de artă legate de autostradă se încadrează în categoria B de importanţă.

În cadrul Studiului de Fezabilitate iniţial toate lucrările de artă au fost proiectate pentru clasa E de încărcare şi dimensionate hidraulic pentru debite cu asigurarea de 2%.

Ulterior anului 2011, pentru secţiunile care au suferit reproiectări, lucrările de artă au fost dimensionate conform încărcărilor prevăzute în EUROCOD-uri şi s-au reconsiderat lungimile acestora, după caz, pentru adaptările la teren şi la unele devieri locale ale traseului.

Tuneluri

Prin avizul CTE-CNADNR nr. 3260 din 18.02.2009 a fost avizată înlocuirea soluţiei de traversare a Munţilor Meseş prevăzută a fi un debleu adânc in Studiul de Fezabilitate iniţial, cu un tunel având lungimea medie de 2800 m, având prevăzute galerii independente pentru fiecare cale/sens a autostrazii.

Prin avizul CTE-CNAIR nr. 4606 din 07.02.2017 a fost stabilită varianta de traseu a tunelului rutier cu profil de autostradă în zona Meseş, pe Subsecţiunea 3B3. Prin avizul CTE-CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseş.

Din considerente legate de modificări locale de traseu s-a renunţat la tunelul în lungime de 500 m prevăzut în zona de nord a localităţii Hoghilag de pe Subsecţiunea 1C1 Sighişoara – Târgu Mureş (km 110+600) a autostrăzii.

Lucrări de consolidare

Stabilirea soluţiilor privind consolidarea terasamentelor s-a facut avându-se în vedere următoarele aspecte:

– Asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului,

– Susţinerea platformei drumului,

– Consolidarea versanţilor de rambleu si debleu,

– Îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului natural pe care se execută ramblee înalte,

– Evacuarea apelor colectate din terasament şi a celor de suprafaţă şi dirijarea lor către emisari,

– Protejarea taluzurilor împotriva eroziunii

Tipurile de lucrări de consolidare au fost alese având la bază investigaţiile geotehnice elaborate la momentul proiectării în conformitate cu normativele în vigoare.

Ulterior anului 2011, pentru secţiunile care au suferit reproiectări, lucrările de consolidare au fost dimensionate conform prevederilor din EUROCOD-uri.

Lucrările de consolidare şi susţinere devenite necesare sunt în general de tipul zidurilor de sprijin din beton armat, fundate direct sau indirect pe piloţi foraţi sau ziduri de pământ armat.

Lucrări hidrotehnice

Traseul autostrăzii traversează sau se desfăşoară de-a lungul mai multor cursuri de apă, cadastrate sau necadastrate. Lucrările hidrotehnice constau în principal din protejarea rambleului autostrăzii de acţiunea apelor cu care intră în contact şi în regularizarea cursurilor de apă, astfel încât să se asigure deplina siguranţă şi stabilitate a lucrărilor executate.

S-a ţinut cont de constrângerile din Acordurile de Mediu obţinute precum şi din avizele specifice de gospodărire a apelor emise de catre Administraţia Naţională Apele Române.

Dotări ale drumului/spații de servicii (parcări)

Frecvenţa Spaţiilor de Servicii pe autostradă şi a Centrelor de Întreţinere şi a Punctelor de Sprijin pentru Întreţinere au fost prevăzute în conformitate cu PD 162-2002 şi corelate cu necesităţile stabilite de către Beneficiar.

Se menţine numărul de amenajări prevăzute iniţial cu acest scop, cu menţinunea că un Centru de Întretinere din Secţiunea 2B Câmpia Turzii – Gilău a fost transformat în Punct de Sprijin, fiind executat în cadrul contractului pentru Subsecţiunea 2A3 Cheţani – Câmpia Turzii.

Mutări și protejări de instalații

În baza avizelor obţinute conform Certificatelor de Urbanism emise, au fost identificate utilităţile ce interferează cu traseul autostrăzii şi necesită relocare/ protejare după caz.