AcasăGeneralȘeful DNA, val de critici la adresa noilor legi ale justiției

Șeful DNA, val de critici la adresa noilor legi ale justiției

Șeful DNA, Crin Bologa, a lansat, într-un interviu pentru RFI, un val de critici la adresa legile justiției adoptate săptămâna trecută de Guvernul Ciucă, însă consideră că pe baza lor DNA își poate desfășura activitatea în deplină automie și independență. Bologa a criticat, între altele, mărirea condiției de vechime pentru ca un judecător sau procuror să poată intra în DNA și a cerut reducerea vechimii, care în prezent se ridică la 13 ani, și mărirea perioadei de stagiatură. Șeful DNA a mai spus că și celelalte parchete, nu doar DNA și DIICOT, ar trebui să aibă propria poliție judiciară. Pe baza noilor legi, aceste parchete nu mai pot avea ofițeri de poliție detașați.

În ce privește compromisul la care s-a ajuns în privința desființării secției speciale, Bologa spune că este ”total lipsit de eficiență”. Secția specială a fost desființată, însă competența anchetării cazurilor de corupție în rândul magistraților nu a revenit la DNA, așa cum se solicită în rapoartele MCV, ci această competență a fost dată unor procurori anume desemnați.

Șeful DNA a mai atras atenția asupra unei prevederi care ar putea afecta independența magistraților: ”La răspunderea disciplinară a fost intrododusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinare orice încălcare a Codului Deontologic”, a explicat Bologa, precizând că abaterile disciplinare trebuie clar definite pentru a nu lăsa loc la decizii arbitrare.

Redăm mai jos cele mai relevante declarații ale șefului DNA, Crin Bologa:

”Eu nu comentez poziția asociațiilor profesionale, dar apreciez dezbaterea publică pe tema legilor justiției. Proiectele inițiale aduceau atingere destul de serioasă posibilității noastre de a ne desfășura activitatea. O parte din amendamente au fost însușite, astfel încât în prezent, DNA își poate desfășura activitatea în deplină autonomie și independentă.

Accederea la Institutul Național al Magistraturii (INM) nu afectează doar DNA ci tot sistemul judiciar în momentul în care este îngreunată. Am cerut ca perioada de formare să fie mai redusă,  nu 4 ani, acuma este de 3 ani. Noi considerăm că după patru ani de facultate de drept, urmează încă trei ani ca un procuror să ajungă stagiar. Se poate ajunge la un blocaj pentru completarea posturilor de judecător și procuror. Solicităm reducerea perioadei de instruire la INM și mărirea perioadei de stagiatură.

Noi avem probleme serioase cu privire la această vechime. Pentru a ajunge la DNA un magistrat avea nevoie de vechime la 6 ani, acum suntem la zece ani, prin noile legi ajungem la 13 ani. Avem o schemă ocupată de 74%, iar până anul viitor trebuie să ajungem la o schemă ocupată de 85% ca statul român să respecte o prevedere din PNRR. Avem o perioadă tranzitorie până în 2026, ministerul justiției a ținut cont doar parțial, a păstrat o vechime mare dar a amânat prevederea până în 2026.

Prin aceste legi ale justiției s-au reparat unele prevederi nocive aduse în 2017 – 2019. Prin acest proiect primim competența de a organiza concursul de admitere în DNA, care a fost dat secției pentru procurori din CSM.

Consider că nu există un pericol cu privire la independența procurorilor DNA. Procurorii noștri au fost independenți și în perioade mai grele, dar există unele prevederi în legile justiției care pot pune o presiune pe toți procurorii și judecătorii. La răspunderea disciplinară a fost intrododusă o prevedere care spune că poate fi abatere disciplinare orice încălcare a Codului Deontologic. Toate abaterile disciplinare trebuie clar definite și nu lăsate la latitudinea unei comisii sau unei secții. În cazul unora se va putea aprecia că constituie abatere disciplinare, în alte cazuri nu.

În ce privește relația dintre parchete și Poliția Judiciară prevederile se află în Codul de Procedură Penală. Acolo este prevăzut subordonarea ofițerului de poliție judiciară procurorului. Ce a dispărut din proiectul de lege privind organizarea judiciară este exisgtența poliției judiciară la Parchete, cu excepția DNA și DIICOT. Noi avem poliția noastră judiciară și este una din explicațiile succesului nostru în combaterea corupției. Dar prin aceste legi celelalte parchete nu mai pot avea ofițeri de poliție judiciară detașați. Eu cred că și ele ar trebui să aibă ofițeri de poliție detașați.

Există o singură subordare sub aspect judiciar: la procuror. Sub aspect administrativ, sunt subordonați șefilor ierarhici superior. În ce privește instrumentarea cauzelor, ofițerii și agenții sunt subordonați numai procurorilor. Noi avem lege specială de organizare, pe noi nu ne afectează absolut deloc. Noi am primit încă 90 de posturi. Sunt afectate celelalte parchete și nu cred că este în regulă să nu beneficieze de ofițeri și agenți de  poliție detașați în cadrul parchetelor.

Garanții de independență nu sunt oferite prin existența sau inexistența unei secții. Acest compromis este total lipsit de eficiență. Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați, singura istituție care are competența de a acheta este DNA. Acum vor fi lipsiți și de poliția judiciară dacă legile justiției vor intra în vigoare. Acest compromis este total lipsit de eficiență în combaterea corupției în rândul magistraților, ceea ce este foarte grav. În rapoartele europene s-a prevăzut nu doar desființarea secției, ci revenirea competenței la DNA.

În ceea ce privește MCV, acolo sunt prevăzute patru obiective și condiționalități: unul din aceste obiective este continuarea combaterii corupției la nivelul înalt și mediu. Noi am îndeplinit acest obiectiv. Prin modificarea legilor justiției eu sper să să ajungă astfel încât până la sfârșitul anului să fie ridicat MCV, pentru că rămâne celălalt mecanism, rule of law. Consider că cetățenii României au dreptul să intre în spațiul Schengen fără să mai fie umiliți la granițe”.

Context

Guvernul Ciucă a adoptat în ședința de miecuri, 24 august, cele trei legi ale justiției, criticate dur de o parte a sistemului și de câteva voci din societatea civilă.

Chiar în ziua adoptării de către guvern, Laura Ștefan, de la think-tank-ul Expert Forum, a avertizat asupra mai multor modificări cu efect nociv din cele trei proiecte ale legilor justiției.

Prima modificare radicală este dispariția prevederilor legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General. Polițiștii judiciari sunt cheie în dosarele instrumentate de procurori, iar până acum procurorul general avea cuvântul decisiv în privința acestora. Prin eliminarea acestor prevederi din lege se deschide calea spre controlul politic asupra polițiștilor judiciari.

Cele trei pachete de legi ale justiție:

  • Proiect de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor
  • Proiect de Lege privind organizarea judiciară
  • Proiect de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii

Sunt proiectele inițiate de actualul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, care au fost puse în dezbatere din 2020 și care de-a lungul timpului au fost amplu dezbătute și criticate de magistrați și asociații civice.

Predoiu a cerut, în urmă cu două săptămâni, votul consultativ în ședința Consiliului Superior al Magistraturii pentru aceste proiecte de lege, subliniind că au avut un parcurs greoi: „Au fost puse în dezbatere publică în 2020, dezbătute public până în aprilie 2021, trimise de Ministerul Justiției la CSM și apoi retrase în 2021, rămase cumva apoi în nelucrare, reluate în elaborare și finisare în ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeană, atât cu DG Just, din perspectiva MCV, cât și cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbătute public în mai – iunie în acest an și, în final, modificate în urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociații, ong-uri, sindicate și numeroși judecători și procurori”.

Coaliția PSD-PNL-UDMR a anunțat că susține adoptarea celor trei legi.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.