Conform statutului, în funcţie de nevoile de încadrare, cadrele militare din MApN şi MAI pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei de pensionare, până la 60 de ani, cu aprobarea conducerii instituţiei. 

Potrivit actului normativ, pensionarea cadrelor MApN şi MAI se va face gradual. Astfel, generalii cu o stea se vor pensiona la 56 de ani, cu două la 57 de ani, cu trei stele la 58 şi cu patru stele la 59 de ani.

Prelungirea perioadei până la 60 de ani se poate face în funcţie de comisiile de selecţie care funcţionează în instituţiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apărării.

„Un ministru politic nu poate şti care e nevoia operaţională pentru menţinerea încadrării pe un post. Nu poţi să ţii un general de brigadă până la 60 de ani. Uzura fizică e foarte mare”, a explicat preşedintele Comisiei de apărare, Corneliu Dobriţoiu.

Potrivit acestuia, serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor funcţiona în baza Legii 80 care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face în funcţie de ierarhia din fiecare instituţie.

Senatul este Camera legislativă decizională în cazul acestui proiect de lege care a fost reexaminat la cererea preşedintelui Traian Băsescu.

Şeful statului susţinea în cererea de reexaminare că actul normativ reflectă ori „un act de trădare naţională” ori „prostie”, deoarece, pentru prima dată după Revoluţie, „se încearcă punerea sub control politic a generalilor”.

„Înţeleg că unii o iau ca fiind o joacă, ca fiind un joc al preşedintelui sau mai ştiu eu ce alte interpretări dau. Eu vreau să vă spun că această lege este plecată pe o iniţiativă legislativă a câtorva parlamentari. A fost respinsă în Camera Deputaţilor şi a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională. Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională – şi sunt responsabil de ceea ce spun – ori un act ce vădeşte o profundă prostie”, explica Băsescu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El adăuga că, dacă ar fi promulgat respectivul act normativ, în trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă, iar în această situaţie şi Comandamentul Forţelor Terestre şi cel al Forţelor Navale ar fi rămas fără niciun general.