Romania are cinci ani la dispozitie, pana in 2013, pentru a adopta un sistem administrativ cu totul nou. Participantii la grupul de lucru Business Standard “Guvernul Privat” au cazut de acord asupra unui set de masuri de baza necesare pentru ca reforma sa fie eficienta pentru contribuabili.
Reorganizarile de suprafata nu sunt suficiente pentru schimbarea fundamentala a modului in care functioneaza administratia daca nu sunt insotite de “reforma administrativa profunda, care sa urmareasca niste obiective functionale”, sintetizeaza Sorin Ionita, directorul de Cercetare al Societatii Academice Romane. Componentele principale ar trebui sa fie descentralizarea, reforma serviciului public si reforma sistemului de decizie, propune Ionita. Acesta mai spune ca este nevoie de asumarea unor obiective specifice pe termen scurt, de un an, respectiv pe termen mediu, de patru ani.
Conditia esentiala a procesului de reforma este radiografia sistemului, au cazut de acord participantii la dezbaterea de saptamana trecuta. Trebuie stabilit numarul exact al functionarilor, atributiile acestora si nivelul total al remuneratiei. Intr-o etapa intermediara, aceasta baza de date ar urma sa fie folosita pentru simulari. Desi o astfel de baza de date trebuia sa existe deja, aceasta nu a fost inca finalizata, din cauza rezistentei birocratice, si ar putea fi gata anul viitor, dupa adoptarea sistemului unitar de salarizare in sistemul public. Urmatoarea etapa a reformei o reprezinta dezbaterea nationala asupra a ceea ce ar urma sa se schimbe. “Nivelul de autonomie locala trebuie sa fie unul rezonabil, in marja practicata in UE - de la mica la mare. Ce nivel sã aibã Romania este o decizie politica ce nu tine doar de argumentele de eficienta administrativa, ci si de altele - simbolistica, patriotism local etc. (...) Libertatea de decizie locala duce automat la diversitate si inegalitati, pentru ca 41 de consilii judetene si 3.200 de consilii locale nu vor decide niciodata exact la fel intr-o problema daca le-am dat puterea reala s-o faca (...) Trebuie sa-i lasi sa faca greseli, iar unii vor da faliment, asa cum si parlamentarii duc acum tara la faliment. Pana la urma, in cinci-sase ani, vor invata si se vor descurca”, explica Sorin Ionita. Dupa luarea deciziilor, etapa urmatoare este monitorizarea permanenta, in functie de indicatori de performanta financiara si de calitatea vietii. Sistemul de responsabilitati ar trebui completat cu stimuli de genul educatiei si al premierii performantei, dar si cu pedepse ferme pentru fiecare abatere sau fapta de coruptie, au agreat participantii la discutie.
