În iunie 2011, Mona Pivniceru a fost aleasă în funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru un mandat de 6 ani, care a început în luna ianuarie 2012. Pentru a putea prelua Ministerul Justiției, judecătoarea a făcut o cerere de detașare din funcția de membru ales al CSM. Întrunită într-o ședință fulger în după-amiaza aceleiași zile, Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat rapid o decizie în privința cererii de detasare. Președintele CSM, Alina Ghica a anunțat că Secția pentru judecători a respins în unanimitate această detașare, pe motiv că o persoană nu poate face parte concomitent din două puteri, executivă și judecătorească, precizând însă că demisia din funcția de membru al Consiliului oferă posibilitatea oricărui magistrat de a ocupa o funcție publică. Așa că unica posibilitate ca Mona Pivniceru să preia mandatul de ministru al Justiției a devenit aceea de a-și da demisia din CSM și apoi să solicite CSM să-i aprobe detașarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Ministerul Justiției unde se afla în schema corpului magistraților. Și pentru aceasta CSM a fost cel care a trebuit să dea avizul detașării. În data de 8 august, Mona Pivniceru și-a depus demisia la Consiliul Superior al Magistraturii. În aceste condiții, conform legii, plenul CSM trebuia să se întrunească și să ia act, în cvorum de 15 din 19 membri, de demisia colegei lor din funcția de reprezentant ales al magistraților de la Curtea Supremă. Pasul următor era ca, după ce se va lua act de demisia sa, premierul Victor Ponta să solicite Secției pentru judecători a CSM detașarea judecătorului Mona Pivniceru la Ministerul Justiției. CSM a anunțat însă că nu se poate întruni mai devreme de 20 – 24 august, numirea judecătoarei ca ministru fiind întârziată din start cu două săptămâni. Într-un un comunicat de presă, Consiliul a precizat următoarele:
„La data de 8 august 2012 a fost înregistrată, la Consiliul Superior al Magistraturii, cererea de demisie din funcția de membru ales al CSM - reprezentant al judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a doamnei judecător Mona Maria PIVNICERU. Conform prevederilor art. 27 alin 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 12 alin 2 din H CSM nr. 326/2005, ...lucrările Plenului CSM se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri.... Demisia unui membru ales nu este efectivă și nu produce efecte juridice până când Plenul CSM nu ia act de aceasta. Calendarul de ședințe publice a Plenului CSM a fost stabilit pentru săptămâna 20-24 august 2012, anterior acestei perioade fiind imposibilă reuniunea Plenului în condiții de cvorum."
Mai multe voci au spus la acel moment că, prin această atitudine, conducerea CSM ar dovedi că planul pe care-l are este acela de a tergiversa cât mai mult numirea Monei Pivniceru. În condițiile în care CSM a anunțat că se întrunește în perioada 20-24 august, premierul Victor Ponta, care deținea și interimatul de la Ministerul Justiției, a transmis președinților ICCJ și CSM o scrisoare în care le-a cerut sprijinul pentru ca judecătorul Mona Pivniceru să fie detașată la Ministerul Justiției, pentru a ocupa funcția de ministru. Asociația Magistraților din România și Asociația Procurorilor din România au dat și ele publicitatii o scrisoare deschisă către membrii asociațiilor în care se aduc reproșuri CSM pentru activitatea în cazul Monei Pivniceru, avertizând asupra faptului că magistrații din întreaga țară sunt revoltați de comportamentul membrilor consiliului.
"Este pentru prima oara în istoria postdecembristă când în acestă înaltă funcție este propus un judecător de carieră, un om ce provine din sistemul judiciar, pe care îl cunoaște în profunzime și ale cărui trepte ierarhice le-a urcat în timp... Considerăm că în împrejurările actuale, lipsa unui titular al portofoliului justiției, stabilirea de provizorat și interimat nu sunt în interesul nimănui. Din acest motiv solicităm tuturor celor implicați – îndeosebi Înaltei Curți de Casație și Justiție precum și Consiliului Superior al Magistraturii – să acționeze cu celeritate pentru rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii în funcția de ministru a doamnei judecător Mona Maria Pivniceru".
Președintele interimar Crin Antonescu a avut și el o intervenție în care a cerut președintelui CSM Alina Ghica să convoace urgent o ședință a Consiliului pentru clarificarea situației anchetelor parchetului referitoare la referendum, dar și pentru rezolvarea nominalizării judecătoarei Mona Pivniceru la Justiție. Ședința a fost programată pentru data de 20 august, dar apoi a fost amânată pentru 22 august, la o zi după întrunirea CCR în care se aștepta decizia privind validarea sau invalidarea referendumului. În 22 august, ședința nu s-a ținut din cauză că nu s-a întrunit numărul de 15 membri din 19, necesar luarii la cunostiinta despre demisia colegei lor Mona Pivniceru. A doua zi a fost cvorum și membrii CSM au luat act de demisiile Monei Pivniceru din funcția de membru al Consiliului și din cea de magistrat. La ședință au avut loc mai multe dispute între reprezentanții CSM și cei ai asociațiilor profesionale ale magistraților. Unii dintre liderii Asociației Magistraților din România au avut un discurs extrem de critic la adresa CSM. Ei au reproșat că Mona Pivniceru nu trebuia să fie nevoită să-și dea demisia din magistratură și că se putea găsi o soluție pentru detașarea ei la Ministerul Justiției, dar au acuzat și jocurile de interese ale unor membri ai Consiliului. Giorgiana Iorgulescu, membru al societății civile în CSM s-a declarat rușinată că face parte din Consiliu și ulterior a demisionat. În 23 august, Mona Pivniceru a depus jurământul de ministru al Justiției la Palatul Cotroceni în fața președintelui interimar Crin Antonescu, după cele trei saptamani de lupte cu CSM. Nici din funcția de ministru nu a fost însă lipsită de contre cu membrii Consiliului. Principalul motiv a fost reprezentat de procedura de selecție pentru propunerile de numire pentru funcțiile de procuror general al României și procuror șef al DNA. Probabil pentru că membrii CSM ar fi dorit să aibă de spus un cuvânt mai greu în această procedură. Inclusiv la interviurile pe care cei doi aleși de ministru le-au susținut la Consiliul Superior al Magistraturii au fost discuții aprinse. În timp ce erau audiați Ioan Irimie, propus pentru șefia DNA, și Tiberiu Nițu, propus pentru conducerea Ministerului Public, Mona Pivniceru a avut mai multe intervenții, considerând că întrebările adresate de comisia de la CSM i-ar fi hărțuit pe cei doi. Candidații au primit aviz negativ din partea CSM, iar acum mingea este în terenul preşedintelui Traian Băsescu.
Secția pentru procurori a CSM a apreciat că atât Ioan Irimie - propus de ministrul Justiției, Mona Pivniceru, pentru șefia DNA, cât și Tiberiu Nițu, nominalizat pentru postul de Procuror General al României, nu au viziune managerială pentru cele două funcții. În cazul lui Irimie, CSM a reținut că acesta nu a propus soluții concrete pentru rezolvarea deficiențelor DNA şi că nu cunoaște instituția suficient. Procurorii au mai motivat şi că Ioan Irimie a făcut confuzie între instituţiile Uniunii Europene şi că nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii.
În ceea ce-l privește pe Tiberiu Nițu, reprezentanții CSM au reținut că are rezistență scăzută la stres, are un autocontrol scăzut, este irascibil și că nu a dorit să lămurească aspecte din trecutul său. Tot despre Nițu se spune că nu a fost în stare să prezinte un demers profesional important al său ca procuror.
Pe de altă parte, Mona Pivniceru, propusă pentru un nou mandat de ministru al Justiției, a declarat că nu renunță la propunerile lui Tiberiu Nițu pentru funcția de procuror general al României și a lui Ioan Irimie pentru cea de procuror-șef al DNA. Totodată a spus că va face o analiză a deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri pe care o va prezenta președintelui Traian Băsescu.
Anul 2012 a fost anul în care politica s-a amestecat foarte mult cu justiţia. Am asistat la anchete penale derulate în urma dorinţelor unor magistraţi de a ajunge în fruntea celor mai importante instituţii de luptă împotriva corupţiei, DNA şi Parchetul General. Pentru a primi sprijinul politic au au făcut pactul cu diavolul și au ajuns astfel să fie cercetați de DNA. Am asistat de asemenea la ample anchete derulate în urma suspiciunilor de fraudă la referendumul de demitere a preledintelui Traian Băsescu, anchete care au adus în faţa anchetatorilor atâtoameni politici cât şi magistraţi. Cele mai răsunătoare nume de judecători și procurori implicaţi în dosare de corupţie au fost Maria David, Anişoara Topor, Max Bălăşescu, Mihai Betelie, Georgeta Barbălată, Marcel Sâmpetru și George Bălan.
În 31 ianuarie DNA dădea un comunicat potrivit căruia un judecător de la Judecătoria Focșani, Anișoara Topor, este cercetată pentru luare de mită și trafic de influență. Potrivit anchetatorilor, în luna iunie 2010 judecătoarea a cerut peste 18.000 de euro de la un om de afaceri pentru a pronunţa o hotărâre judecătorească favorabilă acestuia. Denunţătorul dorea să devină proprietarul a 13 hectare de teren în baza unei acţiuni civile în revendicare. Judecătoarea a fost arestată preventiv, iat în noiembrie 2012 instanța de fond dădea prima soluție în cazul ei: 6 ani de închisoare cu executare. Decizia poate fi atacată cu recurs.
Un alt judecător, de data aceasta de al instanţa supremă, cedează în faţa banilor la finele lunii februarie: Maria David. Ea este acuzată de DNA că ar fi cerut 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă magistraţii Curţii de Apel Ploieşti, pentru rezolvarea favorabilă a unui dosar penal. Maria David a fost arestată preventiv şi condamnată de prima instanţă la 4 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Decizia nu este însă definitivă.
La finalul lunii iulie DNA începe urmărirea penală pe numele Georgetei Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi purtător de cuvânt al instanţei supreme. Acuzaţia adusă de anchetatori: favorizarea infractorului în legătură directă cu fapte de corupție. În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii că în data de 10 iulie 2012, Georgeta Barbălată l-ar fi avertizat pe Mihai Vlad, şeful Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov că la el acasă urmează să se facă percheziţii.
Judecătoarea Barbălată era la vremea aceea unul dintre cei patru magistraţi din România care aveau dreptul de a emite mandate de ascultare a telefoanelor pentru probleme de siguranţă naţională. Mihai era un apropiat al judecătoarei, învinuit într-un dosar penal aflat pe rolul DNA. Procedând în acest mod, judecătoarea i-a asigurat lui Mihai Vlad timpul necesar pentru a distruge și ascunde documente și obiecte compromițătoare, ce ar fi putut constitui mijloace de probă, îngreunând astfel urmărirea penală.
Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban Nicolae a fost şi el pus sub învinuire de DNA pentru trafic de influenţă. Anchetatorii spun că el ar fi cerut 60.000 de euro pentru soluţionarea favorabilă a două dosare civile aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara. Dosarul se află pe rolul instanţei, însă până acum nu a fost dată o sentinţă în acest caz.
Preşedintele Judecătoriei Răcari, din judeţul Dâmboviţa, Florica Mihalcea are şi ea probleme cu legea. Ea a fost trimisă în judecată pentru o serie de acuzaţii: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată; fals intelectual şi uz de fals, ambele în formă continuată.
În cursul anului 2009 inculpata Mihalcea Florica, în calitate de preşedinte al Judecătoriei Răcari, judeţul Dâmboviţa, cu ajutorul inculpatelor Şerban Gina Aurelia, grefierul său de complet şi Alexandru Florentina, grefier registrator la aceeaşi instanţă, a pronunţat un număr de patru hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, prin exercitarea cu rea credinţă a funcţiei de judecător şi prin încălcarea normelor de procedură civilă. Toate cele patru dosare civile au fost constituite în mod fictiv în numele unor reclamanţi care nu formulaseră niciodată cereri de chemare în judecată ce aveau ca scop anularea unui partaj succesoral consfinţit de către trei fraţi printr-o tranzacţie din luna ianuarie 2008.
Potrivit anchetatorilor, judecătoarea ar fi „fabricat" dosarele, iar cercetarea judecătorească şi dezbaterile cu părţile, care nu au fost niciodată prezente, au fost simulate.
Nici procurorii nu au reuşit să reziste tentaţiei banilor. Un caz extrem de mediatizat a fost arestarea lui Maximilian Bălăşescu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov. Este vorba despre procurorul care a reuşit să le bage după gratii pe vrăjitoarele Vanessa şi Melissa pentru că ar fi înşelat-o pe Oana Zăvoranu. Max Bălăşescu a fost judecat şi condamnat deja de prima instanţă la 5 ani de închisoare pentru luare de mită şi asociere pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.
Anchetatorii susţin că în ianuarie 2012 Bălăşescu, ămpreună cu doi complici, ar fi pretins de la un denunţător, 300.000 de euro mită. Denunţătorul era învinuit într-un dosar penal instrumentat de Max Bălăşescu. Procurorul i-ar fi promis că în schimbul banilor va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii luate faţă de denunţător, pentru a disjunge cauza cu privire la acesta şi să formeze un dosar separat, în care, ulterior, să adopte soluţia de scoatere de sub urmărire penală.
La scurt timp de la arestarea preventivă a lui Max Bălăşescu, un alt procur defila prin faţa presei cu cătuşele la mâini: Mihai Betelie, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. Procurorii DNA l-au acuzat de:
- efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia deţinută, în scopul obţinerii de foloase necuvenite,
- instigare la infracţiunea de folosire a influenţei sau a autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,
- şantaj în legătură directă cu o infracţiune de corupţie,
- fals intelectual în condiţiile participaţiei improprii şi în legătură directă cu o infracţiune de corupţie,
- fals în înscrisuri sub semnătură privată,
- fals în declaraţii.
Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie 2011 – ianuarie 2012, Mihai Betelie şi un secretar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, ar fi efectuat prin persoane interpuse activităţi de comerţ şi au participat la administrarea unei societăţi comerciale pentru obţinerea de foloase materiale necuvenite. Astfel, Betelie a încălcat interdicţiile privitoare la incompatibilităţi prevăzute în Statutul judecătorilor şi procurorilor. De asemenea, în perioada septembrie – noiembrie 2011, Mihai Betelie i-ar fi cerut lui Thuma Hubert-Petru-Ştefan, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal – Filiala Ilfov, să îl sprijine în demararea şi dezvoltarea activităţii firmei sale. Mai mult, spun anchetatorii, Mihai Betelie ar fi exercitat presiuni asupra reprezentanţilor unei alte firme pentru ca aceasta din urmă să continue colaborarea cu societatea lui. În plus, Mihai Betelie ar fi determinat un notar public să autentifice un contract fals de vânzare-cumpărare de bunuri.
Un alt caz care a ţinut prima pagină a ziarelor aproape toată vara este ce al procurorilor George Bălan şi Marcel Sâmpetru, ambii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Conform DNA, cei doi au fost puşi sub învinuire pentru divulgarea unor informaţii nepublice pentru obţinerea unui folos personal şi complicitare la folosirea de informaţii in interes personal. Anchetatorii susţin că cei doi magistraţi s-ar fi folosit de note informative ale DGIPI pentru a obține sprijinul politic pentru a fi numiți procuror-șef al DNA și procuror general al României. Asta în condiţiile în care mandatul Laurei Condruta Kovesi şi al lui Daniel Morar se apropia de final. Imediat după începerea urmăririi penale împotriva înalţilor magistraţi, conducerea CSM i-a suspendat din funcţie.
Marin Niţă, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Olteniţa, a fost prins în flagrant de DNA în timp ce primea 2.500 de euro mită. Potrivit anchetatorilor, el ar fi cerut 5.000 de euro, pentru a nu trimite în judecată un dosar de înşelăciune. Procurorul a fost trimis în judecată pentru luare de mită.
Costache Roşca, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, județul Buzău, a trecut şi el prin faţa procurorilor anticorupţie. El a fost trimis în judecată pentru luare de mită, spălare de bani şi fals în declarații, în formă continuată. Anchetatorii spun că, în cursul anului 2008, în calitate de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, Roşca ar fi cerut şi primit aproape 140.000 de lei mită pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar penal.
Un alt fost prim procuror, Nicolae Ţifrea, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa a fost trimis în judecată tot pentru infracţiuni de corupţie: luare de mită, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, şi instigare la reţinerea sau distrugerea de înscrisuri.
MITĂ SUB FORMĂ DE LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII
În perioada 2006 - 2008, inculpatul Ţifrea Nicolae a pretins şi primit de la mai multe persoane să îi execute o serie de lucrări de construcţie la vila sa din Costineşti şi la gospodăria sa, în schimbul adoptării unor soluţii favorabile persoanelor respective sau rudelor acestora, cercetate în diferite dosare, de magistratul menţionat, pentru infracţiuni de furt calificat, ameninţare şi distrugere, lovire şi alte violenţe sau braconaj piscicol. Contravaloarea prestaţiilor efectuate şi neachitate totalizează 5.480 lei.
Peste 120 de preşedinţi şi membri ai comisiilor de votare urmăriţi penal, dintre care 21 trimişi în judecată, peste 500 de dosare penale şi două rechizitorii. Acesta este bilanţul anchetelor desfăşurate de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie în urma sesizărilor privind fraude la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Gorj, Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu, Vrancea, Constanţa şi Cluj sunt judeţele în care procurorii de la Bucureşti au ajuns cu verificările pe listele electorale.
Anchetele au început în 3 august la doar câteva zile de la desfăşurarea scrutinului. La jumătatea lunii august fuseseră deja înregistrate 500 de dosare referitoare la referendum, la diferite unităţi de parchet din toată ţara. Suspiciunile: pentru votanţi la indigo, votanţi absenţi, votanţi morţi, votanţi la indigo pe liste suplimentare, votanţi cu identitate falsă, votanţi cu semnături identice sau mită electorală.
Din 13 august, procurorii au ridicat toate listele electorale, suplimentare şi procesele verbale întocmite în cele 18.548 de secţii de votare organizate la referendumul pentru suspendarea preşedintelui. În cele două anchete finalizate până acum pe tema referendumului, 4 preşedinţi ai secţiilor de votare din Mehedinţi vor fi judecaţi pentru că ar fi participat la fraudarea a 12 la sută din voturile înregistrate în secţiile lor.
În Olt, 23 de preşedinţi de secţii de votare, din cele 376 organizate în judeţ, au fost învinuiţi pentru că ar fi întocmit liste suplimentare în fals, semnând în locul unor votanţi care erau plecaţi din ţară sau chiar morţi. În anumite situaţii, susţin procurorii, chiar preşedinţii de secţii de votare condus la cabinetel de vot persoane care au votat de mai multe ori. În cele 23 de secţii de votare au fost identificate între 2 şi 44 de voturi fraudate.
La Constanţa, procurorii au ajuns cu verificările în 2 localităţi limitrofe municipiului Constanţa: Lumina şi Ovidiu, unde au pus sub acuzare 21 de preşedinţi de secţii de votare şi membri de birouri electorale. Procurorii analizează fiecare listă electorală în căutarea de semnături asemănătoare ori date de identitate false.
În luna septembrie, procurorii anticorupţie au început urmărirea penală față de Liviu Dragnea, coordonator al campaniei PSD la referendumul de demitere a şefului statului.
"Consider că este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos ca funcţionarea unui partid, stabilirea unor obiective politice, de către un partid politic să fie considerate, sau să poată fi interpretate ca fapte penale. De asemenea mi se pare extrem de periculos acest precedent şi în cazul ăsta poate ar trebui să modificăm legea partidelor şi să nu mai avem acolo ca unul dintre obiectivele principale pentru partidele politice să stimuleze oamenii şi să-şi exercite drepturile la vot", a spus Dragnea.
În rezoluția de începere a urmăririi penale, procurorii au reținut că există indicii temeinice că, în calitate de secretar general al unui partid politic, Liviu Dragnea și-a folosit influența și autoritatea funcției în vederea obținerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezențe de minimum 60% la votul de la referendumul din 29 iulie, care să garanteze validarea acestuia.
A fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urme, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă.
DNA a început urmărirea penală față de Teodor Atanasiu președinte al organizației județene PNL Alba, pe care l-a acuzat de dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. În acelaşi dosar mai este cercetat Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. Acesta este acuzat de trafic de influenţă, dare de mită şi asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Potrivit anchetatrilor, aceştia ar fi iniţiat o acțiune pentru mobilizarea electoratului din Transilvania și Banat la referendumul din data de 29 iulie 2012 prin sensibilizarea acestuia cu recompense în bani și alte foloase materiale.
67 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, sunt de asemenea anchetate pentru infracţiuni la referendum. Acestea sunt acuzate de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători.
Nici oficialii din Ministerul de interne nu au scăpat de anchetatori. Procurorii Parchetului General i-au chemat la audieri şi i-au pus sub învinuire pe chestorul Constantin Manoloiu, director al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe Ioan Căbulea, secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor şi pe ministrul delegat pentru Administraţie Victor Paul Dobre.
"Sunt oameni care au decedat într-o localitate şi nu s-au operat şi sunt de 30 de ani pe liste nu pot să-mi asum o cifră asupra căreia eu am o certitudine, chiar dacă sunt executat în piaţa publică", a spus Manoloiu.
Potrivit anchetatorilor, Manoloiu ar fi transmis Curţi Constituţionale un document potrivit căruia ,,nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente", deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente. În consecinţă, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Ioan Căbulea a fost şi el acuzat de abuz în serviciu pentru că, spun anchetatorii a dispus chestorului Constantin Manoloiu să întocmească actul oficial, potrivit căruia Ministerul Administrației și Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente.
Fostul ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre a fost pus sub învinuire pentru că, spun procurorii, el este cel care i-ai fi cerut lui Constantin Manoloiu să transmită adresa Curţii Constituţionale, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanţei de contencios constituţional. Astfel, potrivit anchetatorilor, Dobre şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciucauzând o tulburare însemnată bunului mers al instituţiilor cu atribuţii în evidenţa persoanelor cu drept de vot.
De la începutul derulării anchetei atât Parchetul General a ridicat zeci de documente pentru verificarea modului în care au fost respectate prevederile legale referitoare la întocmirea listelor electorale permanente, precum şi a modului în care au fost întocmite înscrisurile transmise Curţii Constituţionale. Astfel au fost ridicate acte de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de la Biroului Electoral Central, de la Autoritatea Electorală permanentă, dar şi de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
