Prognoza oficială de primăvară a României din 2011 plasa creşterea economică la 4%. În vara anului 2011, premierul de atunci, Emil Boc, ajustat puţin cifra: “Există, în acest moment, premisele ca menţinând ritmul reformelor, atrăgând investiţii şi îmbunătăţind absorbţia fondurilor europene să asigurăm şi în 2012 o creştere economică în jur de 3,5%,” spunea la acea data premierul Boc.

 

 

Realitatea l-a contrazis insa pe Boc. Absorbţia slabă a fondurilor europene, stagnarea din zona Euro și seceta au dus la noi tăieri ale prognozei, contrazicând entuziasmul inceputului de an. Mai întâi, spre 2% în noiembrie 2011, apoi la 1,7% în mai 2012 Pentru ca in toamna anului 2012 se miza pe un avans economic de aproximativ 1%.

 

Cel mai distractiv a fost insa victor Ponta, care vedea exact pe dos evolutia economiei: “Este 1 aprilie, aş fi preferat să fie o glumă. Dar nu este deloc o glumă, este o realitate tristă, care nu ne permite să facem foarte multe glume de 1 aprilie: de azi, în mod oficial, România este în recesiune. După două trimestre consecutive cu scădere economică, este o realitate,” declara prin de trsitete premierul. Iar cand se intrevedea recesiunea, Ponta deborda de optimism: “Trimestrul doi şi, în mod sigur, şi trimestrul trei vor consfinţi faptul că România revine pe creştere economică. De altfel, şi creşterea producţiei industriale este una din cele mai bune comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană,” ne amagea la TV.

 

 

Astfel, Victor Ponta se-ncrie si el in randul sefilor de guvern contrazisi de realitate chiar de la inceputul mandatului. Asta în condiţiile in care PIB-ul a scăzut în trimestrul trei, iar în primele 9 luni ale anului, economia a urcat cu numai 0,2%. Speranţele de creştere economică semnificativă s-au năruit pentru 2012, dar şi pentru 2013. Practic, economia fie că va scădea uşor pe ansamblul întregului an, fie că va fi o fractiune peste stagnare.

 

 

Care sunt motivele si cum au evoluat principalele sectoare economice?

 

 

Seceta din 2012 ar fi principalul motiv pentru evoluţia economică nefavorabilă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, agricultura s-a contractat cu aproape 30% în trimestrul trei. Prăbuşirea uriaşă vine după ce 2011 a fost un an de excepţie pentru fermierii români.

 

 

Spre exemplu, la grâu, recolta din acest an a fost de numai 5 milioane de tone faţă de 7 milioane anul trecut, potrivit estimărilor Coceral, orgazinaţia europeană a industriei agrare. Totodată, la porumb, recolta aproape s-a înjumătăţit faţă de anul precedent, la 5 milioane de tone. Şi la floarea soarelui, producţia a fost puternic afectată, în timp ce culturile de rapiţă au fost aproape integral compromise. O producţie dezastruoasă faţă de potenţialul ţării noastre. Iar de aici se nasc două problem majore, ambele cu iz social.

 

 

În primul rând, inflaţia. Recolta slabă a dus la scumpirea mâncării. Preţul alimentelor a urcat cu aproape 6% în 2012, în condiţiile în care anumite produse s-au scumpit mult mai mult. Cartofii şi fasolea au avut un preţ majorat cu peste 20% în acest an, în timp ce ouăle s-au scumpit cu mai bine de 16%. Iar pentru românii care vor un desert sănătos, viaţa devine mai grea. Asta deoarece fructele s-au scumpit, în medie, cu aproape 17%.

 

 

Cum o familie din România da şi o treime din bugetul propriu pentru mâncare, scumpirile alimentelor au lovit milioane de familii din România. În vară, autorităţile spuneau ca majorările de preţ se întâlnesc şi în alte ţări din lume, însă promiteau reducerea TVA la alimente la 9%.

 

 

“Putem să constatăm că există creşteri de preţuri la produsele alimentare şi pe piaţa românească, şi pe piaţa internaţională, creşteri de preţuri care sunt generate de mai multe cauze, una dintre acestea fiind legată de secetă. Seceta nu a afectat numai România. A afectat mai multe ţări şi la nivel european, şi la nivel mondial. Legat de TVA-ul de 9%, este din măsurile pe care noi le luăm pentru a controla creşterile de preţuri în perioada următoare. Şi este un angajament politic ca de 1 ianuarie 2013 să implementăm această măsură”, anunta Daniel constantin, ministrul Agriculturii masurile, considerate de stanga ce vor conduce la cresterea nivelului de trai.

 

 

Reducerea TVA la alimente, măsură care ar fi ajutat ieftinirea alimentelor, a rămas la rangul de promisiune după ce USL a ajuns la putere. Semn ca fara banii de la FMI, economia s-ar prabusi.

 

 

O altă problemă socială generată de seceta drastică se referă la milioanele de români care lucrează în agricltură. Potrivit Eurostat, Uniunea Europeană are 14 milioane de exploataţii agricole, iar dintre acestea, un sfert se află în România.

 

 

Totodată, 1,6 milioane de români lucrează exclusiv în agricultură, în timp ce la nivel european există 9,7 milioane de persoane angajate full-time în acest sector. Cu alte cuvinte, în România se află cele mai multe persoane care depind exclusiv de agricultură. Pentru a îmbunătăţi pe viitor situaţia, autorităţile promit că vor încerca să direcţioneze mai multe fonduri europene spre fermieri, mai ales pentru refacerea sistemelor de irigaţii.

 

Stfel Daniel Constantin spera sa readuca la viata defunctul sistem de irigatii, utilizand fonduri europene: “Există preocuparea comună a Ministerului Agriculturii şi a Ministerului Afacerilor Europene de a propune Comisiei Europene, deja s-a făcut această propunere, ca în liniile directoare de finanţare din fonduri structurale să se cuprindă ca element prioritar pentru România finanţarea sectorului de irigaţii. România trebuie să justifice foarte bine Comisei Europene că prioritar este pentru dezvoltarea unui sector esenţial al economiei, anume agricultura... că prioritară este refacerea sistemului de irigaţii. Sper ca de la 1 ianuarie 2014 să avem posibilitatea financiară din fonduri europene să refacem infrastructura de irigaţii care să deservească 800.000 de hectare”.

 

 

În prezent, agricultura românească depinde prea mult de factori meteorologici. Totodată, randamentele la hectar sunt aproape la jumătate de media europeană. Deci mai este mult de muncă până când agricultura locală sa ajungă la potenţialul uriaş cu care este acreditata.

 

 

În timp ce fermerii nu au putut ajuta produsul intern brut al României, industria a dezamăgit. În 2011, fabricile din România au salvat economia de la recesiune. În 2012, însă, sectorul s-a aflat sub presiune, pe fondul scăderii comenzilor venite de peste hotare. În primele trei trimestre ale anului, producţia industrială, responsabilă cu peste un sfert din PIB-ul României, a scăzut modest, cu 0,1%.

 

 

Dacia a rămas povestea de succes a anului, chiar dacă nu neapărat pe plan intern. Automobilele relativ ieftine produse pe plan local câştigă mult pe pieţele externe. În trimestrul trei din 2012, Dacia a avut o cotă de piaţă de 1,7% din vânzările pe plan european, în creştere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Asta în condiţiile în care afacerile Renault scad puternic. 2012 a coincis şi cu lansarea de noi modele Logan, Sandero si Sandero Stepway. Şi preşedintele Băsescu a salutat lansarea noilor Dacii.

 

Presedintele Basescu , mandru detinator al unui Logan, a fost incantat de noile modele lansate de Deaci: “Este un eveniment uriaş pentru noi. El confirmă capacitatea României de a produce echipamente, maşini la vârf de tehnologie. Astăzi avem o Dacie competitivă, superbă. Îmi aduc aminte angajamentele din acea vreme ale Renault. Spuneau: vom investi 400 de milioane de euro. Astăzi au depăşit 2 miliarde de euro investiţiile Renault.”

 

 

Pe plan intern, seceta, criza politică internă şi alte elemente de instabilitate au făcut ravagii în mediul de afaceri local. Întârzierea revenirii consumului intern şi creditarea slabă au forţat multe companii să pună lacăt la uşă. În primele 11 luni ale anului, numărul firmelor intrate în insolvenţă s-a redus modic faţă de aceeaşi perioadă din 2011, la peste 15.000 de companii.

 

 

Cu alte cuvinte, mediul de business rămâne îngropat în aceleaşi probleme, arată datele Registrului Comerţului. Problema cea mai mare este că aceste firme care intră în reorganizare juridică afectează cu mult şi celelalte companii din ţară. Zecile de mii de firme intrate în insolvenţă pun probleme serioase mediului de afaceri local, arată datele publicate de banca centrală. Firmele cu probleme au credite de 17 miliarde de lei, a şaptea parte din totalul împrumuturile acordate de bănci companiilor din România. În plus, aceste companii au restanţe către partenerii comerciali de peste 28 de miliarde de lei.

 

 

O problemă la fel de mare este că nici exportatorii nu au dus-o cu mult mai bine. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile României au urcat cu numai 1,4% în primele 10 luni ale anului. Practic, au stagnat. Asta dacă ţinem cont de creşterile de 30-40% înregistrate în unele luni din anii precedenţi. Marea problemă a fost exportul către ţări din zona euro, în condiţiile în care vânzările de produse româneşti în afara graniţelor UE s-a aflat în uşoară creştere. Un eveniment care a zguduit mediul de afaceri local a fost închiderea combinatului Oltchim, pe 23 august.

 

 

Abia la sfârşitul lunii octombrie 2012 a fost repornită o primă secţie a combinatului, de electroliză cu membrană, după două luni în care Oltchim a stat pe bară.

 

Cum mediul de business nu s-a simţit prea bine, lucrurile nu puteau să meargă prea bine pentru salariaţi. Pe de-o parte, salariile abia au ţinut pasul cu inflaţia. În octombrie 2012, salariul mediu pe economie a fost de 1.552 lei, în creştere cu 6,5% faţă de aceeaşi lună din 2011. Dacă ţinem cont că lunile de vară au adus o majorare a salariilor bugetarilor, înseamnă că în mediul privat, veniturile au urcat şi mai puţin.

 

 

Cel mai bine au dus-o, în ultimul an, românii care lucrează în domeniul programării, al transporturilor aeriene şi al industriei financiare. Aceştia au câştigat mai bine de 3.000 de lei pe lună. Cu alte cuvinte, de peste două ori mai mult decât salariatul mediu. La polul opus s-au aflat salariaţii din domeniul hotelier şi al fabricării de produse textile, cu un venit lunar mai mic de 1.000 de lei.

 

 

Totodată, stagnarea economică s-a transmis printr-o revenire prea slabă a angajărilor. Primii loviţi de acest context nefericit sunt tinerii, fără experienţă pe piaţa muncii şi fără prea multe oportunităţi pe plan local. Dacă mai ţinem cont şi de eşecul colosal de la Bacalaureat, următorii ani vor aduce probleme mari pe plan social.

 

 

În 2012, alte zeci de mii de persoane au îngroşat numărul tinerilor care n-au un loc de munca. Vorbim, însă, despre oameni despre oameni în care statul investește, fără să benefiecieze de nimic din această investiție.

 

 

Costul economic al generaţiei pierdute a României s-a dublat din 2008 până anul trecut, arată estimările Comisiei Europene. Impactul economic este uriaş. Practic, tinerii neintegraţi în piaţa muncii au un efect similar cu cel generat de pierderea fondurilor europene, care ar fi echivalat cu o medie de 2,7 miliarde de euro pe an. Totodată, statul şi-ar fi luat şi partea lui, adică ar fi încasat la buget vreo 700 de milioane de euro pe an dacă tinerii aceştia ar fi produs, bani suficienţi pentru vreo 2.000 de şcoli. Sau pentru majorarea salariilor în sănătate cu peste 200 de euro lunar pentru fiecare medic sau asistentă. Sau pentru construirea a vreo 200 de kilometri de autostradă anual.

 

 

Situaţia este şi mai gravă dacă privim din altă perspectivă. România are a treia cea mai mare rată a şomajului în rândul persoanelor cu studii superioare. Totodată, doi din trei români cu vârsta între 25 şi 29 de ani nu au lucrat nici o zi din viaţa lor. Greu pentru ei să-şi găsească de muncă în aceste condiţii. Problema tinerilor neintregraţi nu este specifică României, chiar dacă ţara noastră are una dintre cele mai dramatice situaţii din Uniunea Europeană. Ponderea tinerilor care stau pe bară este de 19% în ţara noastră faţă de 10% în Germania, 12% în Cehia şi 15% pe ansamblul întregii Uniuni Europene. Iar pierderile economice sunt uriaşe.

 

 

Românii şi firmele s-au cutremurat odată cu leul în vara anului, când tensiunile politice s-au transmis şi în pieţele financiare. În lunile iulie şi august, euro a depăşit pe piaţa interbancară nivelul de 4,65 lei, minim istoric pentru moneda naţională. Chiar dacă leul şi-a mai revenit de atunci, românii şi firmele continuă să aibă mari probleme cu plata creditelor. [INTRA CARTON 15] În primele 10 luni ale anului, restanţele populaţiei şi firmelor la bănci au crescut cu aproape 2 miliarde de euro şi au depăşit pragul de 6 miliarde. Acest lucru înseamnă că mai bine de 10% din toate creditele acordate de bănci au întârzieri la plată.

 

 

Stabilitatea financiară a României s-a păstrat robustă, în pofida mediului dificil, dar există riscuri în creştere pe anumite domenii, arată cea mai nouă ediţie a raportului BNR asupra stabilităţii financiare. Pe de-o parte, cel mai nou test de stres desfăşurat în România arată că instituţiile de credit au o capacitate bună de a rezista la şocuri economice. În ciuda acestor aspecte, capacitatea românilor de a-şi onora datoriile la bănci a continuat să se deterioreze în ultimul an, însă într-un ritm mai scăzut. Principalul risc este generat de povara totală, însă românii mai au probleme şi din cauza creditelor în valută.

 

 

Astfel, datele băncii centrale arată că 4,35 milioane de români au datorii la bănci şi instituţii financiare nebancare, adică aproape jumătate din populaţia activă a ţării. Dintre aceştia, cei cu venituri mici, sub salariul minim, au cele mai mari probleme, deoarece ajung să dea 43% din venitul lunar pe rate. La nivel naţional, un român cu datorii la bănci foloseşte 32% din salariu pe plata ratelor.

 

 

BNR notează că toţi românii cu venituri sub 2.500 de lei lunar trebuie monitorizaţi cu atenţie. În aceşte condiţii, experţii BNR notează că potenţialul populaţiei de a absorbi credite noi este redus în perioada viitoare. Pe latura companiilor, BNR arată că avansul creditelor neperformante s-a temperat constant în ultima perioadă, ceea ce sugerează că s-ar putea atinge un maxim al restanţelor în curând. Pe de altă parte, sănătatea financiară a companiilor s-a îmbunătăţit în ultimul an. Or acest lucru ar putea duce la reducerea vulnerabilităţilor generate de mediul de business la adresa stabilităţii financiare a României, notează banca centrală.

 

 

Insolvenţe, instabilitate, probleme cu creditele, preţuri în creştere. Toate aceste lucruri i-au făcut pe români şi pe firmele locale să rămână mai degrabă pesimişti. Spre exemplu, numai 14% dintre români consideră că viaţa lor va fi mai bună peste un an. Pentru majoritatea absolută, situaţia fie se va menţine la fel, fie nivelul de trai va avea de suferit. Aşa reiese dintr-un sondaj realizat de Grupul de Studii Sociale 2000 la comanda Money TV.

 

 

Totodată, cercetarea a arătat că tot mai mulţi români consideră că ţara merge într-o direcţie greşită. Astfel, în iunie, aproape 60% dintre persoanele chestionate spuneau că România se află pe o direcţie proastă, însă ponderea nemulţumiţilor a depăşit 65% în octombrie. Totodată, numai una din nouă persoane afirmă că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună. [IESE CARTON 18; INTRA CARTON 19] Cine-i, însă, vinovatul pentru această situaţie? De câteva luni se conturează un răspuns majoritar, iar românii dau vina pe toţi politicienii. Astfel, în octombrie, aproape 4 din zece români spuneau că întreaga clasă politică este vinovată pentru direcţia greşită a ţării, în creştere cu 4% faţă de acum câteva luni. Pe locul 2, la o distanţă considerabilă, se află Traian Băsescu, pe care 28% dintre români îl consideră vinovat. Cu ponderi mult mai reduse se află guvernul USL şi fostele executive PDL. Sondajul Grupului de Studii Sociale 2000 a fost realizat la comanda Money TV în perioada 15-17 octombrie 2012, pe un eşantion de 1.086 de persoane în vârstă de peste 18 ani.

 

 

Ce lecţii putem trage din 2012? Că lucrurile nu au fost chiar atât de grele pe cât au părut, chiar daca românii sunt printre cei mai pesimişti consumatori din lume.

 

 

 

CUM AU EVOLUAT PROGNOZELE DE CREŞTERE ECONOMICĂ PENTRU 2012

mai 2011 ... 4%

aug. 2011 ... 3,5%

nov. 2011 ... 1,8-2,3%

mai 2012 ... 1,7%

oct. 2012 ... în jur de 1%

nov. 2012 ... 0,7%

Sursa: Comisia Naţională de Prongoză, estimări Guvern

 

 

 

EVOLUŢIA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI (PIB)

T3 2012/T2 2012 ... -0,5%

T3 2012/T3 2011 ... -0,6%

ian.-sept. 2012/ian.-sept. 2011 ... +0,2%

Sursa: INS

 

 

RECOLTA AGRICULĂ ÎN 2012

grâu ... 5 mil. tone (-28,7% faţă de 2011)

porumb ... 5,4 mil. tone (-48% faţă de 2011)

floarea soarelui ... 1,2 mil. tone (-30,6% faţă de 2011)

rapiţă ... 143 tone (-78,9% faţă de 2011)

Sursa: Coceral

 

 

EVOLUŢIA PREŢURILOR ALIMENTELOR ÎN 2012

preţ mediu alimente ... +5,5%

fasole … +22,9%

cartofi … +24,3%

ouă ... +16,5%

fructe … +16,7%

Sursa: INS

 

 

CÂŢI ROMÂNI DEPIND DE AGRICULTURĂ

3,9 mil. exploataţii agricule în România (un sfert din cele din UE)

1,9 mil. români lucrează full-time în agricultură (unul din cinci fermieri din UE e român)

Sursa: Eurostat, calcule Money TV

 

 

COTA DE PIAŢĂ A DACIA ÎN EUROPA

T3 2012 ... 1,7%

T3 2011 … 1,4%

Sursa: ACEA

 

 

NUMĂRUL FIRMELOR INTRATE ÎN INSOLVENŢĂ

ian.-nov. 2010 ... 17.829 firme

ian.-nov. 2011 ... 15.410 firme

ian.-nov 2012 ... 15.148 firme

Sursa: ONRC

 

 

CE PROBLEME PUN FIRMELE ÎN INSOLVENŢĂ ECONOMIEI

- credite bancare de 17,2 mld. lei (14,4% din total)

- 57,7% din incidentele de plăţi majore, generate de firmele în insolvenţă

- restanţe către furnizori de 28,3 mld. lei (28% din toate restanţele către furnizori)

Sursa: BNR

 

EVOLUŢIA SALARIUL NET ÎN ROMÂNIA

oct. 2011 ... 1.457 lei

în creştere cu 6,5%

oct. 2012 ... 1.552 lei

Sursa: INS

 

 

CINE A CÂŞTIGAT CEL MAI BINE ÎN 2012

transporturi aeriene ... 3.953 lei/lună

servicii informatice ... 3.690 lei/lună

intermedieri financiare ... 3.670 lei/lună

Sursa: INS

 

 

COSTUL “GENERAŢIEI PIERDUTE” ÎN ROMÂNIA

- 849.452 tineri de 15-29 de ani nu sunt nici în sistemul educaţional, nici pe piaţa muncii

- „generaţia pierdută” a României a dus în 2011 la pierderi economice de 2,1 mld. euro (aproape dublu faţă de 2008)

Sursa: Eurofond

 

 

ÎN ROÂMNIA – MAI GREU, ÎN VEST – MAI UŞOR

Sursa: Eurofond

 

 

PONDEREA TINERILOR NEINTEGRAŢI ÎN 2011

(tineri neingraţi în educaţie sau pe piaţa muncii, vârsta 15-29 ani)

România ...19,1%

Germania ... 9,7%

Cehia ... 12,2%

media UE ... 15,4%

Sursa: Eurofond

 

 

RESTANŢELE ROMÂNILOR ŞI FIRMELOR LA BĂNCI

dec. 2011

în creştere cu

oct. 2012 ... 6,3 mld. euro

Sursa: BNR

 

 

CÂT DAU ROMÂNII PE RATE

- 4,35 mil. români au credite la bănci şi/sau IFN-uri

- rata medie ajunge la 32% din venitul lunar

Sursa: BNR

 

CUM VA FI VIAŢA DVS. PESTE UN AN?

Sursa: Sondaj GSS 2000 la comanda Money TV

 

 

CUM MERG LUCRURILE ÎN ROMÂNIA?

Sursa: Sondaj GSS 2000 la comanda Money TV

 

 

CINE-I VINOVAT PENTRU DIRECŢIA GREŞITĂ A ŢĂRII?

Sursa: Sondaj GSS 2000 la comanda Money TV