Într-un colţ al biroul ministrului comunicaţiilor Gabriel Sandu stă un flipboard cu o schemă a proiectului eRomânia pe care sunt înşirate 6 proiecte numerotate de la eRomânia1 la eRomânia6, legate între ele prin săgeţi şi fluxuri de date. Aceasta este poate singura imagine completă a proiectului de 500 de milioane de euro pe care Guvernul României l-a aprobat în martie anul acesta şi puţini sunt cei ce au reuşit să ajungă până aici ca să o vadă.

Varujan Pambuccian, şeful Comisiei pentru IT&C al Camerei Deputaţilor, nu se numără printre ei. De fapt, în afara unui proiect de intenţie de 5 pagini care i-a fost înaintat anul trecut, nu a văzut nimic referitor la eRomânia şi se declară surprins de licitaţiile pentru proiectele eRomânia1 şi eRomânia2. “E foarte ciudat că s-au făcut licitaţii fără să vorbim despre ele. Nici acum nu ştiu care e arhitectura sistemului. Eu am văzut un proiect de 5 pagini, de intenţie, acum un an şi de atunci nu am mai văzut nimic. Iar acest proiect este o chestie-mamut pe care ori o faci foarte bine proiectată ori, dacă nu, ajungi exact în ceea ce am ajuns cu toate celelalte. O să avem încă un proiect ratat.”

După aprobarea proiectului de către Guvern ministerul a anunţat mizele eRomânia într-o manieră atât de criptică încât toată presa şi întreaga blogosferă au început să vuiască despre construirea unui site informativ pe 500 de milioane. Opacitatea acestui proiect l-a determinat pe Bogdan Manolea, şeful Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet, să iniţieze o scrisoare deschisă către MCSI ce încurajează crearea unui proiect eRomânia deschis şi transparent care să respecte o serie de principii ce vizează accesibilitatea, neutralitatea tehnologică şi neconcurarea mediului privat. Nici Manolea, nici semnatarii scrisorii deschise care a fost înaintată ministerului pe 15 aprilie nu au văzut încă vreun plan al proiectului care îşi propune modernizarea României şi construirea mecanismului pe baza căruia va funcţiona întregul stat.
Întrebarea rămâne în picioare. Cum arată proiectul eRomania adoptat de Guvern?

500 de milioane. Mult sau puţin?

Între aceşti doi termeni s-a înscris până acum discuţia publică despre proiectul eRomânia.

“Sunt două variante”, crede Pambuccian.”Dacă într-adevăr se face o aplicaţie cu back-office, cu front office, cu punerea tuturor bazelor de date în ordine, cu determinarea fluxurilor de documente în interior, acesta e un proiect pentru care 500 de milioane de euro reprezintă cam puţin şi care ar rezolva cam tot ceea ce înseamnă partea de e-government. Varianta cealaltă ar fi să ne trezim cu un site informativ pentru care 500 de milioane este enorm.”
Atât Pambuccian cât şi ministrul Sandu estimează economiile pe care digitalizarea administraţiei publice le-ar putea aduce statului român in jurul a 30% din costurile de operare ale statului. Cea mai bună dovadă că digitalizarea poate aduce economii semnificative la buget o constituie proiectul e-licitaţii, care anul trecut a produs economii în valoare de 1,1 miliarde de euro, în condiţiile în care doar 15% din instituţiile publice au folosit acest sistem. Dacă şi eRomânia va avea acelaşi succes ţine însă de arhitectura proiectului şi de soluţiiile pe care acesta le propune la problemele stocării şi fluxului de date între cele 25.000 de instituţii publice care compun aparatul de stat. Iată de ce întrebarea ar trebui să fie nu “e mult sau puţin?” ci "cum?". Cum îşi propune MCSI să cheltuiască aceşti bani pentru digitalizarea aparatului de stat ?

Altfel spus ce vom primi în schimbul celor 500 de milioane de euro? Conform schemei ministrului Sandu varianta scurtă a răspunsului ar fi: un supercomputer IBM BlueGene, o bază de date unică şi 300 de servicii electronice până la sfârşitul anului următor. Plus o semnătură electronică obligatorie pentru fiecare cetăţean român.