Japonia face unul dintre cei mai importanți pași în domeniul securității naționale de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul de la Tokyo lansează oficial Biroul Național de Informații (National Intelligence Bureau - NIB), o structură centralizată care va coordona activitatea tuturor instituțiilor de informații ale statului și care reprezintă primul pas al unei reforme mult mai ample a serviciilor secrete japoneze.

Pentru susținători, noua instituție este răspunsul necesar la un mediu internațional din ce în ce mai periculos, marcat de rivalitatea dintre marile puteri și de intensificarea activităților de spionaj. Pentru critici însă, reforma ridică întrebări serioase privind respectarea drepturilor civile și riscul ca Japonia să se îndepărteze de principiile pacifiste adoptate după 1945.

Experții consideră că noul Birou Național de Informații reprezintă doar începutul unui proces care ar putea culmina cu adoptarea primei legi moderne împotriva spionajului și chiar cu înființarea unui serviciu japonez de informații externe comparabil cu CIA din Statele Unite sau MI6 din Marea Britanie.

Prim-ministrul vorbește despre începutul unei reforme istorice

Premierul Sanae Takaichi a descris lansarea noii structuri drept „primul pas al reformei serviciilor de informații”, subliniind că schimbările sunt impuse de transformările rapide ale mediului de securitate.

„Pe măsură ce situația internațională devine tot mai instabilă, este esențial să răspundem noilor forme de război și amenințărilor moderne”, a declarat Takaichi.

Ajunsă la conducerea guvernului în urmă cu mai puțin de un an, liderul conservator a promovat constant consolidarea capacităților militare și de informații ale Japoniei și susține inclusiv revizuirea Constituției pacifiste adoptate după război.

În ultimele luni, administrația japoneză a purtat consultări cu Statele Unite, Australia și Germania pentru a prelua modele privind reorganizarea serviciilor de informații și consolidarea mecanismelor de securitate.

De ce Japonia își reorganizează serviciile secrete

Până acum, principalul organism responsabil de analiza informațiilor era Cabinet Intelligence and Research Office (CIRO), o structură cu aproximativ 700 de angajați, criticată de ani întregi pentru lipsa autorității și pentru incapacitatea de a coordona eficient instituțiile care colectează informații.

Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției, Agenția Națională de Poliție și alte instituții desfășurau propriile activități informative, însă schimbul de informații între ele era limitat, iar cooperarea strategică era adesea deficitară.

Noua structură schimbă radical acest sistem.

Biroul Național de Informații va centraliza colectarea, analiza și distribuirea informațiilor provenite de la toate instituțiile statului. Pentru prima dată, ministerele și agențiile vor avea obligația legală de a transmite informațiile relevante către noua structură.

Coordonarea politică va fi realizată de Consiliul Național de Informații, condus direct de premier și alcătuit din principalii miniștri responsabili de securitate.

Noua instituție va avea atribuții în domenii precum:

·       combaterea terorismului;

·       răspunsul la situații de urgență;

·       contraspionaj;

·       identificarea operațiunilor de influență desfășurate de state străine;

·       analiza amenințărilor la adresa securității naționale.

O anomalie printre marile puteri

În ciuda statutului său de a treia economie a lumii (a patra după unele estimări independente) și a rolului strategic pe care îl joacă în Asia-Pacific, Japonia este considerată de mulți specialiști una dintre cele mai vulnerabile țări dezvoltate în domeniul informațiilor.

Spre deosebire de Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada sau Noua Zeelandă, Japonia nu deține un serviciu dedicat exclusiv informațiilor externe.

La fel de neobișnuit este faptul că statul japonez nu dispune nici de o lege modernă împotriva spionajului.

În practică, această situație înseamnă că agenți ai unor state străine pot desfășura activități de colectare de informații pe teritoriul Japoniei fără ca multe dintre aceste acțiuni să poată fi sancționate penal.

Această vulnerabilitate este explicată prin contextul istoric.

După capitularea Japoniei în 1945, autoritățile de ocupație conduse de Statele Unite au desființat aparatul represiv și serviciile secrete imperiale, considerate instrumente ale militarismului și ale represiunii interne.

Noua constituție pacifistă și alianța strategică cu Washingtonul au făcut ca Japonia să se bazeze, timp de decenii, pe protecția americană, fără să dezvolte propriile structuri moderne de informații.

„Paradisul spionilor”

Problema nu este nouă.

Încă din 1983, fostul premier Yasuhiro Nakasone avertiza că Japonia devenise un adevărat „paradis pentru spioni”.

El încercase atunci să introducă o lege împotriva spionajului, însă proiectul a provocat un val uriaș de proteste și a fost abandonat.

La acea vreme, memoria abuzurilor comise de poliția politică și serviciile secrete imperiale era încă foarte vie în societatea japoneză, iar orice extindere a atribuțiilor statului era privită cu suspiciune.

Astăzi însă, contextul geopolitic este complet diferit.

China, Rusia și Coreea de Nord schimbă calculele Japoniei

Autoritățile japoneze privesc cu îngrijorare evoluțiile din vecinătate.

China și-a extins rapid capacitățile militare și de informații, Rusia și-a intensificat activitatea în regiune, iar Coreea de Nord continuă dezvoltarea programelor nucleare și balistice.

În plus, cooperarea dintre Beijing, Moscova și Phenian s-a consolidat în ultimii ani.

Imaginea liderilor Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un participând împreună la parada militară organizată la Beijing anul trecut a fost interpretată de numeroși analiști drept simbolul unei alianțe tot mai strânse între cele trei regimuri.

La aceasta se adaugă exercițiile navale comune dintre China și Rusia și participarea militarilor nord-coreeni în conflictul din Ucraina.

Pentru Japonia, toate aceste evoluții sporesc presiunea de a-și consolida propriile mecanisme de securitate.

Ucraina a demonstrat vulnerabilitățile Japoniei

Un alt factor care a accelerat reforma îl reprezintă războiul din Ucraina.

O investigație publicată recent de The New York Times a arătat modul în care Rusia ar fi exploatat slăbiciunile sistemului japonez pentru a obține componente fabricate în Japonia, ulterior utilizate în producția de rachete și drone folosite împotriva Ucrainei.

Astfel de cazuri au alimentat criticile privind lipsa unor instrumente eficiente de contraspionaj și control al exporturilor sensibile.

Specialiștii avertizează că reputația Japoniei de stat vulnerabil poate afecta inclusiv relațiile cu aliații occidentali.

Dacă partenerii consideră că informațiile clasificate riscă să fie compromise, cooperarea în domeniul schimbului de informații poate deveni mai dificilă.

Urmează legea împotriva spionajului și un serviciu extern

Mulți analiști consideră că lansarea Biroului Național de Informații reprezintă doar prima etapă.

Guvernul Takaichi pregătește deja următoarele reforme, considerate și mai ambițioase.

Printre acestea se numără:

·       adoptarea unei legi moderne împotriva spionajului;

·       înființarea unui serviciu japonez de informații externe;

·       extinderea capacităților de analiză și operațiuni în afara granițelor.

Dacă aceste planuri vor fi implementate, Japonia va avea pentru prima dată după 1945 un sistem de informații comparabil cu cele existente în marile democrații occidentale.

O reformă care provoacă îngrijorări

Nu toată lumea privește însă pozitiv această transformare.

În timpul dezbaterilor parlamentare, mai mulți deputați ai opoziției au avertizat că noile structuri ar putea deveni excesiv de puternice.

Peste 200 de persoane au participat în luna mai la proteste împotriva proiectului.

Criticii susțin că un aparat de informații puternic poate afecta libertățile civile dacă nu este însoțit de mecanisme solide de control democratic.

Ei avertizează că supravegherea excesivă, colectarea datelor personale și extinderea atribuțiilor serviciilor secrete pot conduce la abuzuri similare celor întâlnite în regimurile autoritare.

Specialiștii subliniază că, în state precum Marea Britanie și Statele Unite, serviciile de informații sunt supravegheate prin comisii parlamentare, audieri publice și alte mecanisme instituționale.

În cazul Japoniei, criticii spun că proiectul actual oferă prea puține detalii privind controlul democratic al noii structuri.

Japonia încearcă să găsească echilibrul dintre securitate și libertate

Reforma serviciilor de informații marchează una dintre cele mai importante schimbări instituționale din Japonia postbelică și reflectă transformarea profundă a mediului internațional de securitate.

Pe de o parte, Tokyo încearcă să reducă vulnerabilitățile care au făcut din țară o țintă atractivă pentru serviciile de informații străine și să răspundă unei lumi în care războiul hibrid, atacurile cibernetice și operațiunile de influență au devenit arme la fel de importante precum cele convenționale.

Pe de altă parte, guvernul trebuie să convingă opinia publică că întărirea aparatului de informații nu va însemna o întoarcere la practicile represive din perioada imperială.

Succesul reformei va depinde nu doar de eficiența noilor instituții, ci și de capacitatea Japoniei de a construi un sistem de informații puternic, dar supus unui control democratic riguros, într-un moment în care echilibrul dintre securitate și protejarea libertăților individuale este una dintre cele mai sensibile teme pentru toate democrațiile occidentale.