“Producţia de grâu se ridică la aproape 5,2 milioane de tone, la care se adaugă circa un milion de tone, producţie pentru autoconsum. Am realizat ceea ce ne-am planificat, rămâne de văzut care va fi calitatea”, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu. El susţine că nu ar fi justificată, în perioada următoare, o eventuală modificare a preţului la pâine, din cauza grâului, iar cu privire la celelalte costuri, nu se pronunţă.
“Este mult cinci milioane de tone, în realitate, cred că ar fi undeva la 3,5 milioane de tone”, spune Culiţă Tărâţă, cel mai mare cultivator de cereale din România, care adaugă că, de câţiva ani, grâul românesc este de calitate proastă.
Marii agricultori se îndoiesc că vor avea bani de la stat în octombrie, în cont, după cum spune Sârbu.
Culiţă Tărâţă, cel mai mare cultivator de cereale din România, care administrează o suprafaţă de circa 66.000 ha de teren agricol, este de părere că, în realitate, producţia se ridică la 3,5 milioane de tone, manifestându-şi rezerva cu privire la calitatea producţiei din acest an, ceea ce ar putea duce la apelarea la importuri chiar de până la 500.000-800.000 tone de grâu panificabil.
“Nu cred că pe suprafeţele irigate s-au obţinut mai mult de două tone la hectar, iar unde nu s-a irigat, se depăşesc 1,5 tone la hectar. Cel care lucrează în producţie ştie bine că un plan de business în agricultură conţine foarte multă probabilitate. Seara te culci cu gândul că eşti bogat, iar dimineaţa rãmâi cu vãzutul’’, a declarat pentru Business Standard Culiţă Tărâţă.
De altfel, el a anunţat anterior că seceta din acest an, cea mai puternică din ultimii zece ani, îi va reduce afacerile la nivel de grup cu aproape 40% faţă de anul 2008, când acestea s-au ridicat la aproximativ 65 milioane de euro. Tărâţă administrează 55.682 ha de teren în Insula Mare a Brăilei, iar în acest an, cea mai mare pondere a avut-o grâul - 20.000 ha, urmat de rapiţă - 11.000 ha, floarea-soarelui - 11.000 ha, orz - 7.000 ha, diferenţa reprezentând porumb şi culturi experimentale.
Un alt mare cultivator de cereale, Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj, se îndoieşte de cifrele anunţate de Sârbu. El spune că subvenţiile sunt bune, cu condiţia să ajungă la timp, pentru că el, de exemplu, nici acum nu a primit în totalitate banii pe anul trecut.
“Este important ca banii să se dea la timp. Nu poţi să-ţi faci strategii în baza banilor de la stat. Nu stăm în banii lor’’, spune Mihai Anghel.
În prezent, Anghel administrează circa 24.000 ha, din care cu grîu - 10.500 ha, cu rapiţă - 3.500 ha, cu floarea-soarelui - 4.000 ha, iar porumb - 5.000 ha. Patronul Cerealcom mai dispune de şase silozuri şi de zece baze de recepţie, cu o capacitate de depozitare de 350.000 de tone. Anghel spune că se aşteaptă, în acest an, la o producţie-record de porumb, de până la 12 tone la hectar, datorită ploilor din ultima perioadă, după ce la grâu a obţinut, pe fondul secetei, o medie de aproximativ 5.500 de kilograme la hectar, nivel aproape similar celui de anul trecut.
Nici reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) nu suţin cifrele raportate de Ministerul Agriculturii.
“Nu avem producţie de cinci milioane de tone, această cantitate era estimată în primăvară. A venit apoi secetă în şase judeţe, au fost şi ploi. Noi estimăm că este vorba despre o producţie de 3,4-3,6 milioane de tone şi o să se vadă peste o lună-două cum se vor bate depozitarii pe grâu’’, a declarat Viorel Matei, preşedintele FNPAR. El este de părere că România nu va importa grâu, în condiţiile în care necesarul de consum se ridică la 2,4-2,6 milioane de tone.
Reprezentantul federaţiei spune că au fost însămânţate peste două milioane de hectare cu grâu, din care au rămas în cultură 1,9 mil. ha în urma îngheţurilor din iarnă, după care au venit seceta şi ploile, care au redus suprafaţa până la 1,8 mil. ha. În aceste condiţii, media se ridică la circa 2.000 kilograme la hectar, în unele zone fiind raportate chiar şi producţii de 1.700 kilograme la hectar.
Referitor la intrarea banilor reprezentând ajutorul pe suprafaţă, în luna octombrie, în conturile agricultorilor, Matei afirmă că lucrul este posibil şi va avea ca efect degrevarea presiunii din piaţă asupra producătorilor.
“Banii se pot da de la buget şi se recuperează apoi din fondurile europene, procedură care se aplică şi în alte state’’, a precizat Matei.
Şi Ştefan Poienaru, unul dintre cei mai mari cultivatori de cereale din sudul ţării, ce deține o suprafaţă de circa 17.000 de hectare, declară că ar fi bine ca banii să ajungă în luna octombrie şi să nu se mai întâmple ca în anii trecuţi, când, din cauza întârzierilor, a pierdut aproximativ 15‑20% din diferenţele de curs valutar.
Subvenții
Ministerul Agriculturii va acorda o subvenţie de un leu pe litru de motorină, în limita a 39 de litri pe hectar, pentru lucrările de agricole necesare înfiinţării culturilor de toamnă, a anunţat ministrul Ilie Sârbu.
Ministerul va acorda patru tipuri de subvenţii. Astfel, pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, Guvernul a aprobat acordarea unui avans de 70% din valoarea subvenţiilor la hectar din fonduri UE, reprezentând 209 lei pe hectar, care va putea fi plătit fermierilor începând cu 16 octombrie. Practica a fost folosită şi în alte state, deºi, conform reglementărilor UE, plăţile la hectar sunt acordate începând cu data de 1 decembrie a anului în care au fost primite solicitările din partea fermierilor.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a început plăţile aferente anului 2008 la 25 martie 2009 şi a plătit, până la 30 iunie, 492 milioane de euro pentru subvenţii din fondurile UE, reprezentând 93% din suma alocată.
Totodată, fermierii vor putea primi credite reprezentând 70% din valoarea plăţilor complementare la hectar, achitate din bugetul de stat, sume aferente plăţilor directe din fonduri UE. Împrumuturile pot fi angajate de agricultori pe baza adeverinţelor emise de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Valoarea sprijinului este de 131 de lei pe hectar, potrivit Ministerului Agriculturii.
De asemenea, fermierii vor primi granturi, cu o valoare estimată de 146 de lei pe hectar, reprezentând 30% din valoarea creditelor agricole angajate de producători pentru culturile agricole care vor fi înfiinţate în această toamnă. Suma îi rămâne fermierului după rambursarea creditului, iar el îşi poate achita dobânda, care poate varia între 8% şi 15%, şi mai rămâne şi cu un bonus.
