de Octavian Bădescu
Mai intai de toate, cateva informatii seci, cu mentiunea ca cifrele poate nu sunt extrem de exacte, dar suficient de relevante pentru concluziile reliefate:
- Aproximativ 350 companii din Romania au venituri anuale de peste 100.000.000 euro fiecare.
- Veniturile totale ale acestora sunt de cca 150 miliarde Euro. Aceasta inseamna cca 30% din totalul veniturilor companiilor din Romania, care este de vreo 450 miliarde Euro.
Atentie –statisticile arata ca romanii au venituri anuale disponibile de numai 50-100 de miliarde euro, deci – din diferenta intre cifra de afaceri a firmelor si venitul romanilor – reiese destul de clar ca beneficiarii resurselor umane (timp muncit) si naturale romanesti sunt cu precadere actionarii si consumatorii straini. Nu ca ar fi ceva rau in asta, insa compensatia pentru “gazde” pare insuficienta.
- Top 20 companii, din care doar doua au capital majoritar romanesc, obtin fiecare venituri intre 1 si 5 miliarde euro, in total au venituri de cca 50 de miliarde euro (30% din totalul segmentului analizat), peste 50% din profitul total, doar cca 100.000 salariati (15% din totalul segmentului analizat).
- Companiile cu actionariat majoritar romanesc (2 din top 20) au cca 15% din salariatii din totalul celor top 20 companii si declara aproape 15% din profitul acestora.
- Profitul companiilor cu venituri de peste 100 milioane de euro este de cca 7 mld. euro (sub 5% din veniturile lor), dar este de cca 20-25% din profitul tuturor companiilor din Romania.
- Aproape 20% din top 350 companii inregistreaza pierderi.
- Privind numarul de salariati al celor mai mari 350 de companii, acesta este de sub 700.000, din care peste 100.000 doar la companiile de stat din segmentul analizat.
- Un numar mai mic de cca 1% dintre companii (sub 5.000 companii) realizeaza venituri mai mari de 5 milioane de euro, companiile romanesti fiind prezente in imensa lor majoritate in zona firmelor cu venituri mici, cca 50% dintre ele avand venituri sub 100.000 euro anual.
- Incasarile bugetului statului din impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice este de aproximativ 7 miliarde euro.
Avand in vedere aceste aspecte, putem considera ca ar trebui avuta in vedere modificarea Codului Fiscal pe doua paliere, in paralel, dupa cum urmeaza:
- inlocuirea impozitului pe profit cu un impozit de 5% aplicat cifrei de afaceri pentru toate companiile cu venituri mai mari de 1.000.000.000 euro anual (cca 20 de companii), de 4,5% pentru companiile cu o cifra de afaceri intre 0,5 miliarde si 1 miliard cifra de afaceri anual, respectiv de 4% pentru toate companiile (cca 300 companii) cu cifre de afaceri intre 100 milioane de euro si 500 milioane euro.
- diminuarea cu 50% a tuturor impozitelor actuale pe venit ale persoanelor fizice si juridice.
Impactul asupra mediului de afaceri este unul suportabil pentru firmele care depășesc pragul de 100.000.000 euro într-un an fiscal calendaristic, pentru clientii si salariatii romani ai acestora, deoarece pe de-o parte companiile respective dispun de parghii pentru a-si obtine resursele necesare în vederea plății obligațiilor legale ce le-ar reveni si utilizeaza in activitate un numar de salariati romani inferior ca proportie in raport cu ponderea veniturilor obtinute de respectivele companii de pe piata romaneasca, companii care dealtfel absorb cea mai mare parte a venitului disponibil al populatiei Romaniei.
In privinta actionarilor acestor companii, ponderea actionarilor romani este infima.
Prin urmare, principalii beneficiari ai valorii adaugate realizate pe teritoriul Romaniei, pe seama consumatorilor romani, utilizand ca factori primari de productie resursele naturale si umane ale Romaniei, nu sunt actualmente contribuabili romani. Mai precis, in actualul sistem de impozitare, s-ar putea aprecia ca Romania contribuie net cu resurse primare la capitalizarea cetatenilor altor tari.
Efecte estimate, masurabile si concrete ale propunerii formulate:
- Venituri actuale din impozit pe profit platit de aceste 350 companii companii: cca 1 miliard de euro. Veniturile estimate din impozitarea cu 4-5% a cifrei de afaceri a acestora: cca 7 miliarde euro.
Diferenta in plus la buget, dupa inlocuirea impozitului pe profit cu impozitul de 5% pe cifra de afaceri: cca 6 miliarde euro.
- Venituri actuale din impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice (intre 3% si 10%): cca 7 miliarde Euro.
Venituri in plus in buzunarul cetatenilor, dupa diminuarea cu 50% a tuturor impozitelor pe veniturile persoanelor fizice si juridice (pana la 5%): cca 3,5 miliarde Euro
Diferenta in plus la buget, dupa ambele modificari: cca 2,5 miliarde euro.
Diferenta in plus in buzunarul marii majoritati a cetatenilor romani, dupa ambele modificari: cca 3,5 miliarde euro.
Efecte implicite previzibile ale unor astfel de modificari:
- Preturile nu vor creste cu 4-5% la toti acesti 350 de furnizori, la unii nu vor creste deloc, la altii vor creste mai putin, la altii vor creste cu maxim 4-5%. Iar la cat au crescut pana acum datorita inflatiei monetare, fara niciun beneficiu pentru consumatori, nici nu s-ar mai simti atat de mult.
- Venitul suplimentar disponibil al milioanelor de romani (maxim 5% in raport cu perioada anterioara) se va realoca catre consum (dar nu numai de la acele top 350 companii), catre economii, ajutorarea rudelor si catre investitii, rezultand capitalizarea romanilor si a companiilor mici romanesti si reducerea decalajelor intre companiile foarte mari si celelalte.
- Incurajarea muncii si un semnal bun pentru intoarcerea romanilor in tara.
- Incurajarea demararii de companii antreprenoriale romanesti.
O varianta extinsa a acestui proiect - avand la baza tot argumentatia ca o companie inregistrata in Romania utilizeaza resurse umane si naturale locale, are acces la o piata locala si poate obtine venituri si de pe piata internationala - ar putea fi o trecere la o impozitare bazata exclusiv pe cifra de afaceri, in paralel cu eliminarea completa a impozitarii pe veniturile persoanelor fizice.
O astfel de formula de impozitare raportata la venituri ar putea arata cam asa:
- Intre 50 si 100.000.000 euro: 3,5%
- Intre 10 si 50.000.000 euro: 3%
- Intre 5 si 10.000.000 euro: 2,5%
- Intre 1 si 5.000.000 euro: 2%
- Intre 100.000 si 1.000.000 euro: 1,5%
- Sub 100.000 euro: 1% (peste 50% dintre companii)
Prin urmare, pentru cca 2.000 companii mari unde ai peste 50% din cifra de afaceri, profit mai mic de atat, salariati mai putini de atat (multi dintre acestia fiind la “stat”), actionariat predominant strain, consum de resurse naturale multe romanesti, vom avea cote de impozitare pe venituri intre 3,5% si 5%, iar pentru restul, intre 1% si 3%, marea majoritate fiind impozitate cu maxim 2%.
Companiile cu o cifra de afaceri sub 5 milioane de euro, unde impozitarea propusa e intre 1% si 2% sunt in general romanesti si in proportie numerica de cca 99%.
Sub 5.000 companii au venituri mai mari de 5 milioane euro si in total cca 65% din cifra de afaceri totala.
Beneficiile aditionale ale unei astfel de formule:
- cresterea de venituri obtinuta la buget (cca 4,5 miliarde euro suplimentare din inlocuirea impozitarii pe profit cu cea pe cifra de afaceri) va permite eliminarea completa a impozitelor pe toate veniturile tuturor persoanelor fizice (minus 3,5 miliarde la buget si plus 3,5 miliarde in buzunarul oamenilor) si tot vor creste incasarile bugetare (estimativ – cca inca 1 mld. de euro in plus la buget), precum si banii la dispozitia directa a oamenilor (cele 3,5 miliarde aditionale in buzunarul cetatenilor).
- simplificare fiscala si birocratica majora: nu mai stai sa faci, sa optimizezi sau sa verifici (ca stat) profitul, scaderea costurilor si a eforturilor administrative atat ale companiilor, cat si ale statului
- incurajarea majora a reintoarcerii romanilor in tara
- incurajarea majora de a porni companii in Romania
- favorizarea acumularii de capital de catre romani
Acestea reprezinta binenteles doar variante de lucru, propuneri care se substituie insa unui principiu enuntat de catre subsemnatul in dese randuri, anume acela ca veniturile statului ar trebui sa se constituie in principal din taxarea consumului de resurse naturale si umane, din taxarea utilizarii infrastructurii, din valorificarea la maxim a activelor statului, precum si din comercializarea la preturi corecte a serviciilor oferite de stat, nu din impozitarea timpului muncit in trecut sau in prezent de catre romani.
Am sa inchei insa cu un citat din reputatul, dar din pacate insuficient valorizatul si valorificatul si totodata cam uitatul savant si economist roman, Anghel Rugina:
“Cei care nu cred ca e posibil ca implementarea acestui plan concret poate conduce la un miracol romanesc, recunoscut ca model de succes pe plan mondial, pot sa il critice, dar au insa si obligatia morala de a prezenta o alternativa mai buna.”
