In urma votului recent incheiat, primele doua partide clasate sunt PSD si PD-L, fiecare dintre acestea revendicandu-si cu tarie victoria. PNL si-a pastrat in ambele tururi de scrutin pozitia a treia, iar UDMR si-a pastrat influenta in zonele cu populatie majoritara de etnie maghiara. Cele trei partide si UDMR si-au creat astfel o trambulina pentru lupta parlamentara, in timp ce PRM, PC, PNG-CD si PNTCD n-au punctat decat victorii modeste, care ar putea insa conta in perspectiva unor aliante. Potrivit analistilor chestionati de Business Standard, raportul de forte stabilit la locale s-ar putea mentine si la alegerile parlamentare, cu conditia ca votul sa fie pe partide, nu pe eventuale coalitii, si sa aiba loc la toamna, nu mai tarziu, pentru ca timpul sa nu modifice premisele.
Rezultatele alegerilor locale indica faptul ca, dupa alegerile generale, va exista un Parlament cu doar trei partide - PSD, PD-L, PNL - plus Uniunea maghiarilor, in cazul in care raportul de forte se va mentine. Totodata, scorurile obtinute arata ca nu va exista o guvernare monocolora, negocierile urmand sa aiba loc intre partidele castigatoare.
PSD a obtinut la alegerile locale cel mai mare numar de mandate de primar - 1.138 -, insa nu si de voturi, fiind devansat la acest capitol de PD-L, care are 908 edili, dar care a adunat 2.964.948 de voturi, fata de 2.717.490 cat au obtinut pesedistii, potrivit rezultatelor finale ale Biroului Electoral Central (BEC). PNL a castigat 351 de posturi de primar in turul al doilea, ajungand la 706 mandate la nivelul intregii tari, obtinand 1.721.834 de voturi, din care 872.344 in turul doi. UDMR a obtinut, in total, 184 de mandate de primari, candidatii independenti - 56 de mandate, PC - 47 de mandate, PNG-CD - 35 de mandate, Alianta pentru Timis PNL-PNTCD-FDGR - 21 de mandate, PRM - 19 mandate, PNDC - 14 mandate, PNTCD - 11 mandate, PCM - 11 mandate, FDGR - 10 mandate, PIN - 6 mandate, PER - 3 mandate, Partida Romilor “Pro Europa” si Forta Democrata - cate doua mandate. Un singur mandat de primar au castigat Partidul Popular si al Protectiei Sociale, Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania, Uniunea Bulgara din Banat - Romania, Uniunea Croatilor din Romania, Uniunea Populara Social Crestina si Alianta pentru Municipiul Oltenita PNL-PNTCD.
Numarul total de mandate de primar ce urmeaza sa fie atribuit in urma alegerilor locale este de 3.181. Rezultatele celor doua tururi de scrutin au mai aratat ca PD-L a obtinut cele mai multe primarii ale municipiilor resedinta de judet -15, fiind urmat la acest capitol de PSD, cu 12 primari alesi, in timp ce PNL are sapte. La cei peste 1.100 de primari pe care ii are, PSD se poate lauda insa si cu cei mai multi presedinti de Consilii Judetene, respectiv 17. PD-L a obtinut 14, in timp ce PNL are numai cinci sefi de consiliu judetean, UDMR are patru, iar Forumul Democrat German din Romania (FDGR) - unul.
In general, acolo unde au castigat resedintele de judet, primele trei partide au obtinut si presedintia in consiliile judetene. Acesta este cazul unor judete precum Cluj, Arad sau Suceava pentru PD-L, Constanta, Buzau sau Galati pentru PSD si Bihor, Hunedoara sau Calarasi pentru PNL. Exista insa si exceptii. In judetul Dolj, de exemplu, primarul Craiovei face parte din PD-L, iar presedintele consiliului judetean este PSD. De asemenea, cu putine exceptii, primarii au la dispozitie si consiliile locale a caror majoritate este formata din membrii aceluiasi partid.
De altfel, lupta pentru consiliile judetene - o premiera, in conditiile in care votul a fost uninominal, intr-un singur tur de scrutin - a avut o miza speciala, date fiind bugetele fabuloase pe care administratiile locale le au la dispozitie. Asa se justifica si interesul unor parlamentari pentru posturile de sefi de consilii judetene, care s-au aruncat in lupta electorala fiind dispusi sa renunte la mandatul de ales pentru pozitia din teritoriu.
Votul pentru presedintia consiliilor judetene a adus si reconfirmarea in functie a vechii legiuni de “baroni locali”, desfiintand astfel mitul ca votul uninominal poate reforma clasa politica. Implicati in scandaluri, cu dosare la DNA sau figurand pe listele negre ale Coalitiei pentru o guvernare curata, asa numitii “baroni locali” au fost alesi prin vot uninominal presedinti ai consiliilor judetene. Peste 70% dintre ei au detinut aceeasi functie in ultimii ani. Pesedistul Marian Oprisan - presedintele CJ Vrancea, conservatorul Eugen Durbaca - CJ Galati, pesedistul Nicusor Constantinescu - la Constanta, si colegul sau de partid, Liviu Dragnea - CJ Teleorman, sunt doar cateva exemple in acest sens.
Un capitol special in cadrul alegerilor locale l-a constituit lupta pentru Primaria Capitalei, considerata fieful PD-L. Independentul Sorin Oprescu a castigat insa detasat, dupa al doilea tur, postul de edil-sef al Capitalei, cu 315.981 de voturi in turul doi, echivalentul a 56,55% din optiunile electorilor bucuresteni. Reprezentantul PD-L, Vasile Blaga, a contabilizat 242.760 de voturi, adica 43,44%. Noul primar, independentul Sorin Oprescu, a preluat stafeta de la fostul edil, Adriean Videanu, care a declart ca “isi asuma, alaturi de Vasile Blaga, esecul de la Bucuresti”. Predarea Capitalei reprezinta insa mai mult de
cat o miza politica, in conditiile in care aceasta este, in prezent, un adevarat santier. Municipalitatea este implicata in lucrari majore de reparatii si investitii, multe dintre proiectele initiate de Adriean Videanu, unele chiar suspectate ca ascund interese oneroase, fiind insa lasate spre finalizare lui Oprescu. Acesta a declarat ca va continua doar “proiectele bune, care servesc interesului public” si ca “va propune caile de indreptare pentru lucrurile gresite”. In aplicarea proiectelor sale, Oprescu se va lovi insa de bariera pe care alianta PD-L-PNG a realizat-o pentru formarea majoritatii in Consiliul General al Municipiului Bucuresti. PD-L si PNG au impreuna 28 dintre cele 55 de posturi de consilier - suficiente pentru formarea majoritatii in Consiliu. Pentru posturile de viceprimari ai Capitalei, democrat-liberalii il vor propune pe Razvan Murgeanu, iar PNG - pe Robert Ionescu. Pesedistii, prin vocea lui Marian Vanghelie, au aratat ca il vor vota pe Murgeanu si ca vor avea si o propunere pentru unul dintre cele doua posturi din partea partidului - Bogdan Georgescu.
Pe de alta parte, alegerile locale au stabilit si noua garnitura de primari de sectoare. La sectorul 1, primar este liberalul Andrei Chiliman - 56,8%, la sectorul 2 -Nicolae Ontanu (PSD) - 53%, la sectorul 3 este Liviu Negoita (PD-L) - 75%, la sectorul 4 a castigat primaria Cristian Popescu Piedone (PC) - 64,6%. Pesedistul Marian Vanghelie a fost reconfirmat primar la sectorul 5, cu 57,1%, iar la sectorul 6 primar este Cristian Poteras (PD-L) - 56,3%.
Si viata partidelor s-a modificat in urma localelor. Alianta PSD-PC s-a consolidat si a anuntat deja ca va propune, in perspectiva alegerilor generale, un program de guvernare pe patru ani, bazat pe o crestere economica de 6% si o inflatie redusa, care sa pastreze sansele introducerii monedei euro in 2014.
Si PD-L se pregateste de alegerile parlamentare. Voci din PD-L au cerut deja o schimbare de atitudine, in perspectiva urmatoarelor alegeri. “Va trebui sa ne revizuim politica, intrucat aceasta a dus la izolarea noastra”, a declarat unul dintre vicepresedintii PD-L, Ioan Oltean. De altfel, PD-L insista ca alegerile parlamentare sa aiba loc in toamna acestui an, avertizand ca, in cazul in care PSD si PNL vor incerca sa amane scrutinul pentru primavara lui 2009, democrat-liberalii vor introduce o motiune de cenzura.
Alegerile locale s-au lasat cu urmari si in tabara liberalilor. Candidatul perdant al PNL pentru Primaria Capitalei, Ludovic Orban, a fost inlaturat de la sefia organizatiei de Bucuresti a partidului, ca sanctiune pentru esecul inregistrat. Conducerea interimara a organizatiei va fi asigurata de premierul Tariceanu. Pe de alta parte, conflictul Tariceanu - Orban s-a rasfrant si asupra prefectului Capitalei, Catalin Deaconescu - un apropiat al lui Orban, care a fost demis.
Analistii politici chestionati de Bussiness Standard au aratat ca alegerile locale au inlaturat premisele unei guvernari monocolore, dat fiind scorul obtinut de partide si distanta destul de mica dintre partidele castigatoare. “PD-L nu a devenit partidul majoritar in urma celor doua tururi de scrutin, asa cum si-ar fi dorit presedintele Traian Basescu. Aceasta inseamna ca scorul obtinut de PD-L nu constituie o trambulina pentru alegerile generale. Nu vom avea o guvernare monocolora, va exista un echilibru de forte. Acest raport se va pastra insa doar in cazul in care alegerile vor avea loc in toamna, cat mai devreme, adica. Daca intervine o distanta mai mare de sase luni, daca alegerile generale vor avea loc in primavara, raportul nu se va mai mentine, multe lucruri se pot schimba. Se stie ca romanul iese din iarna mai suparat”, a comentat Stelian Tanase.
Totodata, acesta a apreciat ca votul din cadrul alegerilor generale nu va mai fi unul strict politic, dat fiind sistemul uninominal care va sta la baza scrutinului. “La alegerile generale, nu va mai fi vorba de un vot strict politic, cum era pana acum, ci va fi unul uninominal, intr-o varianta de compromis, ceea ce le va permite partidelor sa recurga, in unele cazuri, la troc, ca si pana in prezent. In cazul in care ar fi existat un vot uninominal pur, situatia ar fi fost clara, iar votul ar fi avut mai putine implicatii politice”, a mai aratat Tanase. Pe de alta parte, analistul Cristian Parvulescu este de parere ca rezultatul de la locale a fost unul “previzibil, dictat de “diferentele de inradacinare locala” existente intre partide. “Concluziile celor doua tururi de scrutin adancesc confuzia referitoare la raportul de forte existent intre partidele mari, PSD si PD-L. Dincolo de comentariile partinitoare ale reprezentantilor presei, nu a existat un partid castigator”, a declarat Parvulescu. “Rezultatele alegerilor au confirmat, totodata, si suprematia partidelor cartel - PSD, PD-L, PNL si UDMR. Acestea au avut acces la resurse administrative, ceea ce a influentat scorul obtinut. Cei care nu au avut resurse administrative, este si cazul PRM si PC, nu au punctat”, a adaugat analistul politic.
“Concluziile celor doua tururi de scrutin adancesc confuzia referitoare la raportul de forte existent intre partidele mari, PSD si PD-L. Dincolo de comentariile partinitoare ale reprezentantilor presei, nu a existat un partid castigator. A fost un rezultat previzibil, dictat de diferentele de inradacinare locala. In perspectiva alegerilor generale, scorul ramane deschis la nivel de partide, nu insa si la nivel de coalitii. Daca se va coagula coalitia antiprezidentiala, raportul de forte se va schimba, iar sansele PD-L se vor micsora Cristian Parvulescu, analist politic
“Daca intervine o distanta mai mare de sase luni, daca alegerile generale vor avea loc in primavara, raportul de la locale nu se va mai mentine, multe lucruri se pot schimba. Se stie ca romanul iese din iarna mai suparat. Oricum, la alegerile generale nu va mai fi vorba de un vot strict politic, cum era pana acum, ci va fi unul uninominal, intr-o varianta de compromis, ceea ce le va permite partidelor sa recurga, in unele cazuri, la troc, ca si pana in prezent. In cazul in care ar fi existat un vot uninominal pur, situatia ar fi fost clara, iar votul ar fi avut mai putine implicatii politice Stelian Tanase, analist politic
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
