Leul este “cheia” unei noi ajustari a dobanzii-cheie in Romania, de vreme ce acesta este asteptat sa fie cotat la 3,65 lei/euro la jumatatea anului, insa nici evolutia acestuia nu va favoriza inscrierea in tinta de inflatie. In ciuda unui sentiment nefavorabil al investitorilor fata de moneda nationala, majorarile de dobanda ar putea avea efectul scontat, iar leul s-ar putea aprecia pana la 3,45 lei/euro, la finele anului.
“Este foarte posibil sa asistam, in sedinta urmatoare a BNR, la o crestere a dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, insa cheia unei majorari este cursul de schimb”, a declarat pentru Business Standard Ionut Dumitru, sef departament cercetare macroeconomica Raiffeisen Bank. Majorarea ratei dobanzii-cheie cu un punct procentual, pana la pragul de 9%, si inasprirea conditiilor de creditare, prin majorarea provizioanelor la creditele in valuta, sunt masurile luate de BNR, la inceputul anului, pentru temperarea presiunilor inflationiste.
Cresterea dobanzii reprezinta a treia etapa de revizuire a tabloului de politica monetara, dupa ce banca centrala ridicase deja principalul instrument al politicii sale cu un punct procentual, in doua etape, pana la 8%. Daca, in prima faza, competitia i-a determinat pe cei mai multi dintre bancheri sa mentina nivelul dobanzilor la credite nemodificat, dupa cea de-a doua interventie de majorare, situatia s-a schimbat. Cele mai multe banci au modificat nivelul dobanzilor la credite, cresterea medie fiind de 1%, cu pana la 3%. Dar majorarea costurilor imprumuturilor reprezinta doar o cota parte din efectele nefaste care ar afecta populatia si mediul de business, daca inflatia nu ar fi tinuta sub control.
Afectarea cresterii economice este unul dintre costurile aducerii inflatiei pe o traiectorie descendenta. Potrivit unui studiu al BNR, cresterea ratei dobanzii cu un punct procentual genereaza un impact negativ de 0,06% la cresterea economica. Or, dobanda de politica monetara a fost ajustata in sus cu doua puncte procentuale, ceea ce semnifica un impact negativ in PIB, de 0,12%. In plus, o depreciere a cursului cu 20% ar cauza o pierdere directa in PIB de 0,05%. Evolutia cursului de schimb a permis atingerea unui nivel considerat nesustenabil in vara lui 2007, insa, de atunci si pana in prezent, deprecierea acestuia a fost de 20%.
Dar demersurile bancii centrale in lupta cu inflatia nu se opresc aici. “Masurile recente, luate de Banca Nationala a Romaniei, sunt adecvate situatiei economice actuale, insa institutia este pregatita sa foloseasca si alte instrumente, in cazul in care situatia o va impune”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Expertii UniCredit Group prognozeaza, nu mai devreme de luna martie, cresteri de dobanzi in Romania, Estonia, Croatia si in Rusia, cu 0,25-0,5 puncte procentuale, pe fondul presiunilor inflationiste ridicate.
Previziunile inflationiste pentru anul in curs s-au deteriorat rapid, de vreme ce rata inflatiei dupa primul trimestru este asteptata sa atinga nivelul de 8,3%, nivelul nefiind exclus nici de seful Bancii Nationale. “Spre sfarsitul acestui trimestru, vom depasi o rata a inflatiei de 8%, insa, ulterior, va intra pe o traiectorie descendenta. Aceasta cocoasa a inflatiei are caracter temporar, insa se poate transforma intr-o spirala. Ne preocupa excesul de cerere”, a avertizat guvernatorul Isarescu.
Socurile inflationiste aparute anul trecut, revizuirea calendarului de ajustare a preturilor administrate, cresterea pretului petrolului si deprecierea leului, din ultima perioada, i-au determinat pe oficialii BNR sa revizuiasca, pentru a doua oara, prognoza de inflatie la 5,9%, de la 4,3%.
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania, considera ca prognoza revizuita pentru inflatie a BNR este una realista, insa usor pesimista, de vreme ce ING Bank are ca forecast, pentru anul in curs, o inflatie de 5,4%.
Majorarea prognozei de inflatie cu 1,6% peste nivelul initial nu reprezinta o miscare-surpriza pentru piata financiara, insa iesirea la rampa a guvernatorului in repetate randuri, pentru a cere executivului in
tarirea politicilor economice, denota, practic, acumularea unor presiuni suplimentare. Cresterile salariale peste dinamica productivitatii, executia bugetara mai laxa, specifica unui an electoral, majorarea anticipatiilor inflationiste si a pretului petrolului sunt principalele riscuri indentificate de BNR, asimilate ratarii traiectoriei descendente a inflatiei. Castigul de productivitate s-a erodat in ultimii doi-trei ani, pe fondul cresterii mai rapide a salariilor, iar moneda nationala plateste tributul unui dezechilibru.
Deprecierea monedei nationale nu face decat sa ingreuneze sarcina BNR in lupta cu inflatia. Solutia, cel putin teoretic, pare sa vina din partea executivului. BNR si Guvernul au batut palma pentru mentinerea unei coerente a mixului de politici economice, inclusiv printr-un control riguros al cheltuielilor bugetare. Ministerul Finantelor a propus reducerea cheltuielilor bugetare cu un miliard de lei, pentru a evita procedura de deficit excesiv. Tinta de deficit bugetar este de 2,7%, pentru anul 2008. Agentia de rating Fitch este sceptica in privinta capacitatii executivului de la Bucuresti de limitare a cheltuielilor publice si salariale, ponderea estimata a deficitului bugetar in PIB, in 2008, fiind de 3,5%, peste nivelul admis de criteriile de convergenta la moneda unica. Analistul ING considera ca ar fi normal ca Guvernul sa-si realizeze angajamentele, insa considera ca este dificil, in conditiile in care vede un deficit bugetar de peste 3% din PIB.
Alti factori de influenta asupra modificarii prognozei se refera la amanarea eliminarii excesului de cerere, cauzata in special de companiile private, pe fondul cresterii economice mai mari si al avansului cheltuielilor bugetare. De altfel, utilizarea “necontrolata” a fondurilor bugetare, in luna decembrie a anului trecut, a adus aproape jumatate din deficitul bugetar inregistrat pe tot anul, de 2,4%. Cu toate ca autoritatiile exclus actiuni de genul “pomeni electorale”, motive de ingrijorare exista. In plus, chiar daca tinta de inflatie pentru 2008 ramane neschimbata, de 3,8%, cu o marja inclusa de plus/minus un punct procentual, presiunile din partea deficitului de cont curent sunt consistente. O corectie mai ampla a deficitului ar determina accentuarea deprecierii leului si, implicit, o presiune ampla pe inflatie, varianta de “hard landing” (aterizarea fortata a economiei, care produce ample dezechilibre) fiind, totusi, exclusa. “Corectarea deficitului extern este inevitabila, iar o corectie si de 1%, de la o pondere de 14% in PIB la 13%, este costisitoare.
Unul dintre costurile aduse de corectie este un plus de inflatie”, a avertizat oficialul BNR. Cu toate acestea, a subliniat oficialul, daca aceasta corectie s-ar face prin masuri fiscale, s-ar evita efectul inflationist. De altfel, si inasprirea tonului de avertizare al agentiilor internationale este normala, de vreme ce Romania se confrunta cu unul dintre cele mai ridicate dezechilibre ale contului curent din Europa. Ponderea deficitului de cont curent in PIB este asteptata sa depaseasca nivelul de 13,5% in PIB, in 2008. Revizuirea in sens negativ a perspectivei de rating a Romaniei a fost efectuata de agentiile Fitch, Standard&Poor’s si Moody’s Investors Service. Reducerea ratingului Romaniei ar aduce o reticenta sporita a investitorilor straini si, implicit, majorarea costurilor de finantare. Practic, Romania plateste pretul unor dezechilibre atat interne, cat si externe, constrangerea pietei fiind solutia cea mai plauzibila.
Accelerarea creditului in valuta da batai de cap reprezentantiilor Bancii Nationale. In contextul majorarii dobanzilor la lei, determinata de revizuirea dobanzii-cheie, clientela ar fi fost tentata de valuta. Ca masura de precautie, BNR a constrans activitatea bancherilor prin majorarea cu doua puncte procentuale a provizioanelor pentru creditele in valuta acordate clientilor persoane fizice expusi la riscul valutar, incadrate in categoria “standard”, si cu trei puncte pentru imprumuturile din categoriile “in observatie”, “substandard” si “indoielnice”. Urmarea fireasca este majorarea costului imprumuturilor celor care se imprumuta in valuta, dar obtin venituri in moneda nationala.
Prin majorarea costului creditului, BNR spera intr-o incetinire a ritmului de crestere a imprumuturilor in valuta, mai ales ca acestea ocupa o pondere importanta in creditul neguvernamental. Ramane de vazut care va fi urmatoarea miscare a Bancii Nationale, mai ales ca ratarea tintei de inflatie, in multe state ale Europei, determina multe banci sa nu intre in jocul de reducere a dobanzilor. In pofida presiunilor din piata financiara pentru reducerea costurilor creditarii, pastrarea nivelului actual al dobanzii-cheie, cum este cazul Bancii Centrale Europene, este motivata, de vreme ce accelerarea inflatiei din zona euro a devenit o provocare mult mai mare decat incetinirea ritmului de crestere economica.
‘Masurile recente, luate de Banca Nationala a Romaniei, sunt adecvate situatiei economice actuale, insa institutia este pregatita sa foloseasca si alte instrumente, in cazul in care situatia o va impune Mugur Isarescu guvernatorul BNR
‘Este foarte posibil sa asistam, in sedinta urmatoare a BNR, la o crestere a dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, insa cheia unei majorari este cursul de schimb Ionut Dumitru Analist-sef Raiffeisen Bank
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
