Totul a plecat de la un antreu pe care l-am mancat la Mihaela - vrajitoarea ecranului si o mare inventatoare de bucate -, unde andiva era cruda si avea branza dulce si grasa, peste care statea, ca cireasa pe tort, nimic altceva decat o zmeura frumos brumata. Era ceva pervers, intre desert si antreu. Am decis sa combin si eu, dupa gustul meu, andiva asta care ma intriga si pe care, pana nu am ajuns in Franta, nu am apreciat-o la adevarata ei valoare.
Sa revin la reteta. Desfa o andiva frunza cu frunza. (O sa te uimeasca faptul ca seamana cu varza la structura si consistenta; varza e doar mai creata.) Dupa ce ai desfacut-o, vei vedea ca foile din interior sunt mai decolorate si mai crocante, iar cele din exterior mai mari si verzulii; asa ca pastreaza una dintre ele pentru a face barcuta din exterior, pentru ca, la felul asta, sunt doua barcute si stau una intr-alta. Pe prima o lasi cruda si nu pui decat niste sos de soia cu lamaie sau lime si putin ulei de masline. Umple a doua barcuta cu branza Gorgonzola, peste care presara migdale pisate si bag-o apoi la cuptor.
Totul se va topi, in asa fel incat sa arate ca o pastaie. Felia de andiva din cuptor se pune in barcuta ferma de andiva - atentie! - cruda si, langa, se trage in pané o bucata de Camembert, peste care se mai pune si o lingurita de dulceata de zmeura sau de mure.
Alaturi, taie - ca pe niste cartofi pentru prajit - un mar. Da, ai auzit bine, mar crud; si el crocant, de preferinta acrisor, ca sa mai ia din grasimea Camembertului, peste care pune acelasi sos de soia si ulei. Uita‑te la poza si spune-mi cum arata; daca-ti place, pot sa-ti spun ca nici gustul nu-i de lepadat. E mancarea preferata a nesuferitului de Gheorghe. Andrei Gheorghe.
