Taxarea, componentă esenţială pentru investiţii şi piaţa de forţă de muncă, este, de asemenea, importantă. Fondurile europene, cea mai ieftină resursă pentru dezvoltare - dar cea mai puţin folosită -, reprezintă, cu siguranţă, un subiect important pentru oricine vrea să vorbească despre economia României.
Investiţiile - cele interne şi cele străine, în egală măsură, inclusiv investiţia în tehnologie şi inovare - creează baza pentru o dezvoltare pe termen lung şi antrenează creşterea altor domenii. Deci investiţiile sunt importante. Zona rurală adună, astăzi, cele mai mari dezechilibre din economie. Aproape jumătate din populaţie trăieşte în zona rurală, dar marea majoritate a producţiei de aici este pentru autoconsum.
Contribuţia la produsul intern brut este de numai 6% şi accesul la lucruri de bază, precum educaţie, apă sau servicii medicale, este o problemă. Desigur, putem oricând adăuga pe listă sistemul de sănătate, educaţia, asistenţa socială, clasa de mijloc sau întreprinderile mici şi mijlocii. Dar ele depind de reformarea modelului bugetar - pentru că fără resurse publice nu putem discuta despre educaţie sau sănătate - şi de politica de investiţii şi taxare.
Cum arată filozofia candidaţilor Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, privită din perspectiva priorităţilor pentru România?
1. La capitolul reformarea sistemului public, Mircea Geoană şi Traian Băsescu sunt pe aceeaşi lungime de undă în a susţine reformarea cheltuielilor publice, responsabilitatea fiscală şi bugetarea multianuală. Desigur, formulările “restructurarea aparatului administrativ” sau “restructurarea cheltuielilor publice” sunt destul de ambigue. Crin Antonescu merge chiar puţin mai departe, afirmând că doreşte restrângerea masivă a aparatului birocratic şi un model de guvernare bazat pe criteriile de performanţă şi regulile economiei private. Traian Băsescu este, totuşi, singurul care vorbeşte despre sustenabilitate şi demografie, cele două mari probleme ale societăţii în acest moment.
2. Capitolul taxare înseamnă abordări cu totul diferite. Mircea Geoană vorbeşte despre locuri de muncă sigure şi bine plătite, stimularea investiţiilor creatoare de locuri de muncă şi introducerea unui impozit progresiv în locul cotei unice. Cum se îmbină aceste trei idei, e mai greu de înţeles. În paranteză fie spus, între data de 25 octombrie - când Hotnews a realizat o altă evaluare a programelor candidaţilor - şi ziua de azi, din programul lui Mircea Geoană a dispărut un paragraf important: cel referitor la creşterea impozitului pentru veniturile de peste 3.000 de lei şi impozitarea profiturilor excepţionale. Crin Antonescu susţine, simplu şi fără nicio fundamentare, scăderea cotei unice la 10%, a TVA la 15% şi a contribuţiilor sociale cu până la 50%. Nu există menţiuni concrete legate de taxare în programul lui Traian Basescu.
3. În contextul în care România are, paradoxal, o lipsă de resurse pentru economia reală şi una dintre cele mai slabe performanţe la absorbţia fondurilor europene, subiectul bani europeni ar trebui să fie important. Pentru că arată lipsa fundamentală de capacitate de organizare şi gestionare din administraţie într-un domeniu major. Crin Antonescu nu are nicio opinie despre subiect. Traian Băsescu regretă trecutul şi organizarea defectuoasă. Mircea Geoană, în schimb, îşi doreşte un comandament naţional pentru atragerea banilor europeni şi centre regionale de informare. Înfiinţarea unui comandament naţional ar putea fi puţin utilă, în condiţiile în care exact birocraţia este cea care are un aport major la blocarea proiectelor. În al doilea rând, centre de informare există. Principalele probleme sunt acum perioadele nepermis de lungi de evaluare şi lipsa surselor de finanţare iniţială a proiectelor.
4. Investiţiile în inovare, educaţie, infrastructura de transport şi energie sunt prioritare pentru Traian Băsescu, într-un context mai larg de creştere a competitivităţii pentru exporturile româneşti. Mircea Geoană susţine crearea unui fond de investiţii suveran - soluţie propusă, de altfel, şi de către mediul de afaceri. În plus, introduce subiecte mai puţin discutate, dar majore ca importanţă: investiţia în viitor, bazată pe tehnologii verzi, şi informatizarea întregii societăţi. Crin Antonescu vorbeşte aproape exclusiv despre educaţie, ca investiţie fundamentală pentru dezvoltarea statului.
5. Agricultura şi mediul rural ocupă capitole separate în programele lui Mircea Geoană şi Traian Băsescu - ambii vorbesc despre modernizarea satului. Dar metodele sunt uşor diferite. Geoană vede un efort bugetar uriaş îndreptat către creditarea rurală, către finanţarea directă a producătorilor şi către refacerea infrastructurii de irigaţii. Totul, cu scopul de a pune în valoare produsele româneşti. Totuşi, în acest moment, standardele de calitate, costurile şi colectarea sunt principalele probleme care despart producătorii de consumatori. Băsescu are o viziune bazată mai mult pe apropierea satului de oraş şi pe dezvoltarea unor industrii locale, inclusiv prin investiţia masivă în educaţie.
Pe scurt, programul lui Crin Antonescu este mult mai radical în zona administraţiei şi taxării, dar conţine prea multe declaraţii politice. Mircea Geoană are în vedere un stat care intervine masiv în economie, în timp ce Traian Băsescu mizează foarte mult pe o viziune care să reformeze sistemul şi instituţiile.
