Anunţ pentru cei cu firme: Ştampila va dispărea de la 1 iulie şi în România

'Odată cu acest nou Cod Fiscal, zona de fiscalitate e cumva acoperită. Cred că pasul logic următor ar fi cel al simplificării administrative. Aici vorbim de lucruri extrem de concrete: de ce este nevoie de ştampilă? (...) Nu ştiu dacă ne putem imagina o Românie fără ştampilă, dar e deja o realitate în Republica Moldova. Ne-a luat-o înainte, de trei luni au această reglementare, au scos ştampila. Cred că mai sunt două ţări în Uniunea Europeană în acest caz: România şi Bulgaria', a declarat marţi Florin Jianu, fost ministru delegat pentru IMM-uri.

La rândul său, omul de afaceri Dragoş Anastasiu a menţionat că eliminarea ştampilei a fost promisă de Ministerul Finanţelor Publice mediului de afaceri. 'Va dispărea, aşa ne-a promis Ministerul de Finanţe, că de la 1 iulie dispare', a precizat Anastasiu.

Şi omul de afaceri Marius Ghenea a precizat că în multe ţări ale Uniunii Europene 'oamenii nu ştiu ce e aia ştampilă'.

Pe de altă parte, Florin Jianu a mai spus că sunt necesare reglementări noi şi în privinţa capitalului social minim al unei firme, care este prea mic în prezent, respectiv de 200 de lei. 'Cred că trebuie să avem o economie modernă, în care să intri în economie să te coste un euro, după care, prin lege, să se impună obligativitatea ca nivelul capitalului social să fie legat de cifra de afaceri. E foarte simplu de făcut acest lucru. Nu mai vorbim de înfiinţare. Dacă în Marea Britanie sau alte ţări este posibilă înfiinţarea unei firme în zece minute, cred că în era digitală e posibilă această înfiinţare şi la noi', a subliniat Jianu.

Reprezentanţii mediului de afaceri susţin ca au avut deja întâlniri cu ministrul Finanţelor Publice în care au fost încurajaţi să vină cu propuneri de simplificare a procedurilor. 'Sunt multe exemple, pe fiecare domeniu în parte. Vă dau un exemplu: condiţionarea unei autorizaţii de construire de acordul vecinului - e o nenorocire în România, pentru că nimeni nu dă acordul decât condiţionat cu diverse facilităţi', a explicat Dragoş Anastasiu.

În privinţa controalelor ANAF, el a precizat că acestea trebuie anunţate din timp şi simplificate. 'Dacă te duci şi controlezi o companie cu afaceri de 100 de milioane şi stai şi controlezi bonuri fiscale de 7 lei şi stai la discuţii pe bonuri fiscale de 7 lei, probabil acesta este motivul pentru care durata controalelor în România la contribuabilii mari este în medie de 272 de zile, pe când în alte ţări europene este la jumătate', a mai spus Anastasiu.

El s-a referit şi la necesitatea modernizării Trezoreriei pentru a se fluidiza fluxul de plăţi, prin acceptarea plăţilor online, şi la depunerea unei singure declaraţii pentru toate taxele datorate statului etc. 'Ne putem imagina, în visele noastre frumoase, că facem o singură plată la bugetul statului implicând în spate cele 3-4-5 conturi în care trebuie să se ducă banii respectivi şi n-au decât ei să ducă mai departe aceste chestiuni, să fie o singură declaraţie', a subliniat Anastasiu.