Decizia de a taia din rata dobanzii de politica monetara nu a luat prin surprindere nici piata, nici pe analistii ei, mai mult, a fost ghicit si procentul cu care aceasta va scadea. Dar, daca banuim ca sedintele CA al BNR nu sunt niciodata prea relaxate, atunci aceea de luni a fost probabil una deloc simpla pentru intelepciunea consiliului, asa cum ii place lui Mugur Isarescu sa caracterizeze deciziile boardului bancii. Dificultatea problemei careia trebuia sa i se gaseasca o solutie vine din trecutul apropiat. Leul si-a luat-o tare in cap saptamana trecuta, umflat in masuri greu de apreciat atat de steroizii capitalurilor speculative, cat si de o tot mai evidenta necorelare intre miscarile BNR si cele ale trezoreriei statului.
Cursul de schimb a demolat prag dupa prag, fapt ce a determinat, inaintea sedintei BNR, si o succesiune ultrarapida de declaratii ale guvernatorului, care au avut darul sa-i zapaceasca putin pe operatorii din piata valutara. Prima, venita de la Zurich, arata ca BNR nu va interveni in piata decat daca ar fi "profund" ingrijorata de aprecierea leului, a fost tradusa fara adjectivul sus-mentionat si a dus moneda nationala la recordul ultimilor cinci ani.
Cea de-a doua vorbea despre niveluri ale aprecierii leului care s-ar putea "dovedi nesustenabile" si a determinat oarece revenire. Ultima si cea mai de luat in seama se refera la dreptul invocat al Bancii Centrale de a interveni oricand in piata, daca situatia o va impune. Se vor gandi oare de cinci ori jucatorii din piata inainte de a testa noi praguri de apreciere a leului? Este o intrebare la care vom afla raspunsul in conditiile in care, in pofida reducerii dobanzii cheie, nivelul acesteia ramane suficient de atractiv pentru investitia in leu.
Asadar, declaratia fara echivoc referitoare la posibilitatea interventiei BNR stirbeste mult mai mult din puterea financiara a leului decat reducerea de dobanda care este comentata de unii analisti ca un dans pe sarma al oficialilor din Banca Centrala. Pe de alta parte, minusul de 0,25 puncte procentuale este in ton cu o evolutie a inflatiei sub asteptarile initiale pastrand in acest fel, in termeni reali, restrictivitatea politicii monetare.
