De fapt, Romania sta foarte bine la capitolul planuri si mai putin bine cand este vorba de fapte. Iar cel mai bun exemplu il constituie autostrada Bechtel. In 2007, adica aproape de jumatatea perioadei de executie, din cei peste 400 de km de drum, abia se construiesc primii noua km. In cei 17 ani de dupa Revolutie Romania a construit, in medie, 10 km de autostrada pe an.La inceputul anilor '90, Romania avea 113 kilometri de autostrada. Acum, sectorul transporturilor se poate "lauda" doar cu 264 km. Altfel spus, in 17 ani s-au construit 100 de km de drum, adica sub zece km de autostrada pe an.
Daca s-ar fi aplicat macar una dintre strategiile puse la punct in ultimii ani de numai unul dintre cei patru ministri care s-au perindat la conducerea Ministerului Transporturilor, astazi reteaua de autostrazi a Romaniei ar fi masurat cel putin 600 de km construiti. In realitate, insa, fiecare ministru a schimbat ceva, a incercat sa formuleze propria strategie, a avansat propriile planuri de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Pe hartie, Romania si-a facut de mult planul la autostrazi si a trecut deja la detalii. Miron Mitrea, ministrul PSD-ist in mandatul caruia s-a semnat contractul cu Bechtel pentru autostrada Transilvania, avea propriul plan de dezvoltare in centrul caruia se afla autostrada Transilvania.
Daca Mitrea vorbea de 1.000 de km de autostrada in 2007, succesorul sau, democratul Gheorghe Dobre, a fost mai retinut, declaratiile lui oprindu-se la 540 km in 2007, 800 km in 2008 si 1.200 in 2012. Inlocuitorul lui Dobre, colegul sau de partid Radu Berceanu, s-a aratat si mai putin optimist pentru anul viitor, cand Romania ar fi trebuit sa aiba numai 420 km. Insa, pentru 2013, Berceanu estima ca vor fi finalizati 1.800 km de autostrada. La mijlocul anului 2007, autostrazile din Romania masoara doar 264 de km, cu 50 de km mai mult decat acum trei ani, iar pana la sfarsitul anului, singura certitudine o reprezinta cei noua km promisi de constructorii autostrazii Transilvania.
Munti de strategii. Miron Mitrea a elaborat in 2003 prima strategie de dezvoltare a infrastructurii rutiere, punctand "dezvoltarea unor retele de infrastructuri fizice specializate, compatibile cu cele internationale". Planurile lui Mitrea legau pe hartie Capitala de multe dintre punctele-cheie ale tarii, cum ar fi Cernavoda-Constanta sau Ploiesti-Brasov. Succesorul lui Mitrea, democratul Gheorghe Dobre, si-a inceput mandatul cu propria strategie de dezvoltare, coreland dezvoltarea infrastructurii rutiere de cea a sectorului feroviar.
Dobre a incercat sa renegocieze contractul cu Bechtel, pentru autostrada Transilvania si sa reduca din costuri. A reusit doar sa blocheze proiectul, despre economiile pe care ar fi urmat sa le realizeze Guvernul roman ca efect al renegocierii vorbindu-se mult prea putin. Inlocuitorul lui Dobre, Radu Berceanu, a avut si el propria strategie, dar nu a avut timp sa o aplice, fiind schimbat din functie cu liberalul Ludovic Orban.
Berceanu s-a aratat pe fata enervat de ritmul de lucru la Autostrada Bechtel si a declarat raspicat ca exista mari sanse ca cel mai mare proiect rutier al Romaniei sa se incheie in 2017 si nu in 2012 cum a fost stabilit prin contract. Recent, Societatea Academica Romana prezenta o alta strategie de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru perioada 2005-2015, elaborata in 2004, care avea in plan construirea a 1.600 km de autostrada in perioada 2005-2016, cu cheltuieli de 10,5 miliarde euro.
Potrivit lui Miron Mitrea, din 2002 si pana in 2005 nu s-a mai facut niciun proiect concret pe autostrazi. "Dobre nu a inteles despre ce este vorba si a blocat totul. Berceanu a incercat sa faca ceva, dar nu a reusit. De aceea, in urmatorii doi ani, nu o sa vedem lucruri spectaculoase in aceasta directie", a precizat Mitrea.
Acesta a adaugat ca s-a continuat doar tronsonul patru Drajna-Cernavoda-Constanta, Centura Pitesti si Centura Sibiului, in timp ce Autostrada Transilvania s-a aruncat la cos din cauza jocurilor politice. "In fiecare an ar fi trebuit sa se construiasca aproximativ 100 km cu Bechtel, pentru ca anul viitor sa fie finalizati 400 km", a adaugat fostul ministru din guvernarea PSD-ista.
Oricum ar fi, la acest moment tara noastra nu se poate compara cu celelalte state UE, din punct de vedere al retelei de autostrazi.
Potrivit datelor MT, in 2005, Romania avea 211 km de autostrada, retea comparabila cu Bulgaria, Polonia sau cu Slovacia, dar incomparabila cu tari precum Germania, Franta sau Italia. Daca bulgarii aveau construiti in 2005 290 de km de autostrada, in Germania, reteaua de autoband masoara 9.000 de km. Portugalia, stat care are 40% din suprafata Romaniei, are o retea de 1.500 de km de autostrada, de sase ori mai mult decat avem noi.
In raport cu suprafata tarii, Romania are cea mai mica densitate de drumuri din toate statele membre ale UE, adica 33,5 kilometri la 100 de kilometri patrati. Ritmul incet in care se misca este explicat prin pierderea rapida a resurselor umane. "Exista boli care se cronicizeaza, cum ar fi capacitatea administrativa. E o criza de resurse umane, de specialisti, care, de cele mai multe ori, pleaca spre companiile private. Incercam sa externalizam managementul de proiect", a declarat Septimiu Buzasu, secretar de stat in MT.
De altfel, potrivit raportului "Drumuri in lucru", realizat de Societatea Academica Romana (SAR), Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADNR) are nevoie, in prezent, de oameni-cheie pentru a-si continua activitatea la un nivel normal, cum ar fi ingineri, avocati, specialisti in achizitii si finantisti.
Directorul general al CNADNR, Mihai Grecu, a anuntat, cand a preluat sefia companiei, ca posturile ramase libere in cadrul institutiei vor fi scoase la concurs, pe principiul ca nu culoarea politica face jocurile, ci profesionalismul. Intarzierile in executia proiectelor mari se regasesc in directia strategica si in conducerea politica sau in lucruri care tin de mecanisme de implementare. Altfel spus, accentuarea decalajului intre proiectele in derulare si cele finalizate demonstreaza o deteriorare a capacitatii de executie, cauzata mai ales de plecarea masiva a personalului.
Bechtel. Renegocierea contractului cu Bechtel a impiedicat construirea a 25 de km de autostrada, care s-ar fi finalizat pana acum. "Daca lucrarile la Autostrada Transilvania nu ar fi fost sistate timp de 11 luni (2005-2006), pentru renegocieri, astazi autostrada ar fi avut construiti 25 km", a declarat pentru Business Standard Virgil Icleanu, responsabil cu gestionarea proiectului Bechtel, in cadrul CNADNR. In plus, potrivit acestuia, costurile ar fi fost mult mai mici fata de momentul actual, cand, pentru fiecare tronson construit, statul ar putea plati cu 60% mai mult.
Altfel spus, in prezent, un kilometru de autostrada construit costa aproximativ opt milioane de euro, cu 8% mai mult decat acum doi ani, ceea ce inseamna ca 25 de km costa acum 200 milioane de euro, dar ar putea costa, pe viitor, 320 milioane de euro, cu 60% mai mult. "Prin renegocierea contractului s-au pierdut timp si bani. Orice renegociere inseamna un pas inapoi, in conditiile in care contractul s-a prelungit cu un an. Ar fi trebuit accelerate lucrarile, dar orice accelerare inseamna bani in plus", a spus oficilaul CNADNR. De altfel, costurile noi care au aparut odata cu noile lucrari, nu au fost prevazute in studiul de prefezabilitate, iar proiectele tehnice nici macar nu erau realizate in 2003, cand a fost semnat contractul.
"Din pacate, contractul cu Bechtel este unul atipic, care a definit cantitati si valori tinta. Reprezentantii Bechtel au dat asigurari ca se vor incadra in aceste preturi tinta. Dar nu s-au incadrat", a precizat Icleanu. Oficialul CNADNR crede ca, pana la incheierea lucrarilor, pretul autostrazii va creste cu pana la 80%, ajungand la patru miliarde euro.
In prezent, se lucreaza pe doua sectoare, intre Turda si Gilau, iar in octombrie 2008, vor fi asfaltati 42 km intre cele doua noduri, a adaugat Icleanu. Totodata, pana la finele acestui an, vor fi asfaltati primi noua km ai autostrazii, ca o "certitudine" ca, anul viitor, se vor finaliza 42 de km.
Bogdan Sgarcitu, directorul de comunicare al companiei Bechtel, a declarat ca, anul viitor, Guvernul a promis un buget de 450-500 milioane de euro pentru Autostrada Transilvania, cu 150% mai mult decat bugetul pentru acest an. "Daca s-ar rezolva problemele cu exproprierea terenurilor si cu mutarea utilitatilor si daca vom avea bani in continuare, lucrarile ar putea fi accelerate", a completat Sgarcitu. Potrivit acestuia, in program este prevazuta inceperea lucrarilor, anul viitor, la doua sectiuni: de la Gilau la Mihaiesti si de la Mihaiesti la Suplacu de Barcau.
"Dobre nu a inteles despre ce este vorba si a blocat totul. Berceanu a incercat sa faca ceva, dar nu a reusit. De aceea, in urmatorii doi ani nu o sa vedem lucruri spectaculoase in aceasta directie. Miron Mitrea ex. ministru al transporturilor (PSD)
"Romania va avea 540 km in 2007, 800 km in 2008 si 1.200 in 2012 Gheorghe Dobre ex. ministru al transporturilor (PD)
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
