Criza financiară a izbucnit, spun analiştii, din setea de profit a băncilor, din politica de ieftinire a creditelor practicată de Rezerva Federală şi din lipsa de supraveghere a instituţiilor financiare. Americani care s-au împrumutat deşănţat, au consumat şi au cumpărat locuinţe fără grija costurilor. Creditele au fost vândute, apoi, în toate direcţiile.
Cumpărătorii şi vânzătorii, adică băncile de investiţii - au avut câştiguri spectaculoase. Până când balonul de săpun s-a spart, locuinţele şi-au pierdut din valoare, băncile au cerut mai mulţi bani iar clienţii n-au mai putut plăti. Răspunsul Rezervei Federale la criza ipotecară, izbucnită în 2007, a fost prompt: reducerea costului la împrumut cu 4,25% până la 1%. Mai mult, analiştii estimează că FED va anunţa astăzi la 21:15 o reducere a dobânzii cheie cu 50 de puncte de bază 0,5%. Acesta ar putea fi cel mai de jos nivel din 1971.
Specialiştii vorbesc despre cât de utilă ar putea fi o astfel de măsură în condiţiile în care rata cu care se împrumută băncile pe piaţa monetară scăzuse deja la 0,39% în noiembrie şi la 0,27% în decembrie ca efect direct al infuziilor de lichiditate. Care a fost prima reacţie a Bancii Centrale Europene în faţa crizei? Instituţia de la Frankfurt a decis în iulie scumpirea creditului cu 25 de puncte de bază la 4,25%. Din toamnă însă pe fondul temerilor privind recesiunea economică BCE a adoptat o politică de relxare monetară.
Mai mult, pe 8 octombrie Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi Rezerva Federală au scăzut pentru prima dată în istorie într-un efort coordonat, dobânzile de referinţă cu o jumătate de punct procentual. În Europa Centrală şi de Est, pe 6 noiembrie Banca Centrală din Cehia a scăzut dobânda cheie de la 3,5 la 2,75%. Slovacia a ales în noiembrie să ieftinească creditul cu o jumătate de punct procentual la 3,25%. În decembrie oficialii băncii centrale din Ungaria au scăzut dobânda cheie cu 50 de puncte de bază la 10,5%.
