Băncile scot la vânzare casele a mii de români
Publicat la 20.05.2008, 07:39:00
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Clienţii-bănci ai celor mai importante companii de recuperare debite au organizat de la începutul anului câteva mii de licitaţii pentru vânzarea ipotecilor constituite de clienţii rău-platnici.
„De la începutul anului avem aproape o mie de cazuri de acest tip. În această fază, dosarele în cauză au trecut de filtrul negocierilor colectorilor noştri de debite şi banca, în mod firesc, a trecut la faza de executare silită, întrucât acest lucru se face fără să mai fie necesar un proces, deoarece contractul de ipotecă este titlu executoriu“, a explicat pentru Cotidianul Iulian Urban, şeful celei mai importante companii specializate pe recuperare de creanţe, Urban şi Asociaţii.
Preţul de vânzare al acestor proprietăţi este, de multe ori, mai mic decât media pieţei, iar sistemul efectiv de vânzare lasă loc unor fraude. Numărul licitaţiilor este în creştere în comparaţie cu anul trecut.
„Numărul este în evidentă creştere, întrucât se respectă fidel media proporţionalităţii care derivă din creşterea numărului şi valorii anuale a creditelor acordate, prin raportare directă la numărul restanţelor. Per ansamblu, în 2007 am avut 1.900 de cazuri, iar în 2008 ne aşteptăm la aproximativ 3.000 de situaţii în care se va ajunge la executarea silită a unor contracte de ipotecă ce implică valori de minimum 100-150.000 de euro“, a mai spus Urban.
În contextul în care, pentru 2008, companiile specializate se aşteaptă la un număr total de executări care să depăşească 7.000 de cazuri, la o valoare medie de 100.000 de euro per locuinţă putem vorbi despre vânzări totale de 700 de milioane de euro, conform unui calcul grosier. Procedura de organizare a licitaţiilor când se execută un imobil este reglementată de Codul de procedură civilă.
„În fapt, executorul organizează o licitaţie la care anunţă public care sunt caracteristicile bunului imobil scos la vânzare silită, arată valoarea debitului, indică debitorul executat şi invită potenţialii doritori să participe la licitaţie. Dacă la prima strigare nu se prezintă nimeni, executorul va coborî preţul vânzării până ce se întâlneşte cererea cu oferta“, explică Urban.
Procedura în sine de organizare a licitaţiei lasă suficient loc pentru fraude. „Am avut cazuri în care (deşi nu erau executări bancare, ci executări silite din circuitul privat), profitând de faptul că nu se face o deosebită publicitate în jurul acestor licitaţii organizate de executori, debitorii au reuşit practic să răscumpere bunul ipotecat în favoarea unui credit la o valoare inferioară celei a debitului datorat. Adică avea de plată 100.000 de euro.
Imobilul executat silit costa 150.000 de euro. Licitaţia se face astfel încât nu află nimeni de ea. Se publică un anunţ mic într-un ziar local pe care nu îl citeşte nimeni. Nu se prezintă nimeni, scade preţul licitaţiei şi la a treia strigare vine cineva, interpus al debitorului, care oferă 50.000 de euro. Practic, debitorul şi-a răscumpărat bunul şi a plătit doar 1/2 din datorie“, exemplifică Urban.
Citeşte articolul integral în Cotidianul
Articole înrudite

Actualitate
RoBOOST, fondul prin care statul vrea să atragă investiții private în economia României. BID ar urma să contribuie cu 100 de milioane de euro

Actualitate
Eurostat: 17% din populația României nu își permite un trai decent. Ce este deprivarea severă

Opinii
Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Cât valorează brandurile românești celebre și cine le deține astăzi
