Scăderea RMO-urilor în valută a luat prin surprindere piaţa financiară, care se aştepta ca banca centrală să lase neschimbat nivelul RMO-urilor. Prin reducerea ­RMO-urilor, circa 1,2 mld. euro se întorc de la banca centrală în vistieria băncilor comerciale. Totuşi, aceşti bani ar putea ajunge din nou la stat şi nu în credite către companiile private şi populaţie.

“Banii ar putea reveni la stat, prin împrumuturile luate de Ministerul Finanţelor. Explicaţia ar fi că sectorul privat are o capacitate mică de îndatorare. La populaţie există o incertitudine referitoare la venituri, şomajul creşte, multe persoane sunt deja îndatorate. Nici companiile nu au capacitatea de a se îndatora. La fel, multe sunt deja îndatorate, veniturile scad. Prin urmare, banii s-ar putea duce tot la stat”, a declarat, pentru Business Standard Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România.

Cu alte cuvinte, banii pe care îi va împrumuta Ministerul Finanţelor de la băncile comerciale vor fi folosiţi pentru diminuarea deficitului bugetar. Băncile ajung astfel creditorii deficitului public al României. “Fie că se făcea sau nu, Ministerul Finanţelor tot era prezent pe piaţă, tot lua împrumuturi de la bănci pentru a-şi finanţa deficitul bugetar. Băncile se îndreaptă către finanţarea deficitului bugetar. Această decizie a băncii centrale ajută şi Ministerul de Finanţe, şi populaţia, pentru că se majorează disponibilităţile băncilor. Acum, câţi bani ajung la Ministerul de Finanţe, câţi la populaţie şi companii este greu de spus”, afirmă pentru Business Standard analistul financiar Aurelian Dochia. Banca centrală a început să reducă RMO-urile în valută la finele lunii iunie, la precedenta şedinţă de politică monetară. La şedinţa de politică monetară din 30 iunie, banca centrală a decis să reducă nivelul rezervelor minime obligatorii de la 18% la 15% pentru pasivele în lei şi de la 40% la 35% la cele în valută cu scadenţa reziduală mai mică de doi ani.

În afara acestor decizii, de reducere a dobânzii-cheie şi a RMO-urilor în valută, mai apare o modificare. BNR a decis şi reducerea scadenţei principalului instrument de politică monetară, operaţiunile repo efectuate prin licitaţie, de la o lună la o săptămână. Prin operaţiunile repo, banca centrală injectează bani, prin plasamente, în sistemul bancar. Ce impact va avea această decizie de a micşora termenul pentru operaţiunile repo? Potrivit analiştilor, această măsură va aduce mai multă fluiditate în cadrul tranzacţiilor de pe piaţa valutară. În plus, nu se întrevede vreun impact major asupra leului. “Reducerea intervalului pentru finanţarea repo de la o lună la o săptamănă ar putea aduce un control mai adecvat al lichidităţii pe piaţa valutară. Ar putea aduce o evoluţie mai netă a dobânzilor pe această piaţă. Şi nu cred că va fi un impactul asupra leului”, a adăugat Ionuţ Dumitru. În urma deciziei de ieri, dobânda de politică monetară revine la nivelul din perioada ianuarie-februarie 2008. Dar în acea perioadă, banca centrală era într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare. De la începutul lui 2009, BNR a coborât dobânda-cheie cu 1,75 puncte procentuale, de la 10,25% la 8,50% pe an.