BNR vede inflație mai mare în 2026: 6,1% la final de an. Seceta, canicula și criza energiei țin prețurile sub presiune

Banca Națională a României își înrăutățește prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, în condițiile în care seceta, temperaturile extreme și problemele din sectorul energetic pun presiune suplimentară pe prețuri. BNR estimează acum o inflație de 6,1% în decembrie 2026, față de 5,5% în prognoza precedentă.

Guvernatorul Mugur Isărescu susține însă că, dincolo de acest nou vârf, traiectoria inflației rămâne una descendentă. Banca centrală anticipează că rata anuală a inflației va coborî până la 3,4% la sfârșitul lui 2027, însă mai lent decât estima anterior, când prognoza era de 2,9%.

Energia și seceta schimbă prognoza BNR

Revizuirea în sus a prognozei pentru 2026 are în principal cauze care nu țin de cererea internă, ci de șocurile de ofertă.

Canicula, seceta și efectele acestora asupra producției de energie electrică au fost introduse în noul scenariu al BNR. Temperaturile ridicate și lipsa apei afectează producția hidro, în timp ce presiunea asupra sistemului energetic poate majora costurile de producție și prețurile energiei.

„Prognoza noastră arată aşa: scădere rapidă, puternică, a inflaţiei până spre sfârşitul anului, cu fluctuaţii, mai ales în ultimele luni ale acestui an”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a explicat că BNR a majorat estimarea pentru decembrie de la 5,5% la 6,1% tocmai pentru că noul scenariu include efectele deja vizibile ale caniculei, secetei și situației energetice.

Problema este importantă deoarece energia se transmite în economie prin aproape toate lanțurile de producție: de la agricultură și industria alimentară până la transport, servicii și comerț.

Inflația ar urma să scadă rapid în trimestrul III

BNR se așteaptă totuși la o corecție importantă a inflației în trimestrul III din 2026.

Motivul principal este dispariția treptată din calculul anual a efectelor produse de majorarea TVA, accizelor și prețurilor energiei electrice din anul precedent.

Prin urmare, rata anuală a inflației poate coborî rapid chiar dacă prețurile nu scad neapărat în termeni absoluți. Este vorba în mare parte despre un efect de bază: comparația se va face cu o perioadă în care prețurile au crescut puternic.

BNR anticipează însă fluctuații în ultimele luni ale acestui an, înainte ca dezinflația să se reia gradual.

2027: revenire spre ținta BNR

După perioada de volatilitate din 2026, banca centrală estimează o reducere treptată a inflației pe parcursul lui 2027.

Prognoza actualizată indică o rată de 3,4% la sfârșitul lui 2027, față de 2,9% în estimarea precedentă.

Cu alte cuvinte, BNR nu renunță la scenariul unei reveniri a inflației spre țintă, dar consideră că procesul va fi mai lent.

Isărescu vorbește despre o „scădere rapidă, puternică” în perioada imediat următoare, urmată de o diminuare graduală a inflației până la reintrarea în intervalul asociat țintei BNR.

Alimentele sunt principalul risc

Unul dintre cele mai importante canale prin care criza energetică și seceta se pot transmite către populație este prețul alimentelor.

Seceta afectează direct producția agricolă, în timp ce temperaturile extreme pot reduce randamentele culturilor. În același timp, energia mai scumpă înseamnă costuri mai mari pentru procesarea, refrigerarea, depozitarea și transportul alimentelor.

Prin urmare, chiar dacă inflația generală începe să scadă, anumite categorii de produse pot continua să se scumpească.

BNR avertizează că evoluția inflației poate fi diferită de actuala prognoză dacă situația energetică se deteriorează sau dacă apar noi șocuri de ofertă.

Cererea slabă începe să tragă inflația în jos

Există însă și un factor care acționează în sens opus: slăbirea cererii interne.

BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci în perioada următoare, în contextul corecției bugetare și al efectelor crizei energetice globale.

O economie în care consumul și investițiile sunt mai temperate reduce capacitatea companiilor de a transfera integral creșterile de costuri către consumatori.

Este unul dintre motivele pentru care banca centrală vede, pe termen mediu, o presiune dezinflaționistă mai puternică.

De la 3,9% la 6,1% în doar câteva luni

Noua prognoză arată cât de rapid s-a schimbat perspectiva asupra inflației în România.

În luna mai, BNR ridicase deja estimarea pentru sfârșitul lui 2026 de la 3,9% la 5,5%.

Acum, prognoza urcă din nou, la 6,1%.

Astfel, în mai puțin de trei luni, estimarea pentru finalul lui 2026 a fost majorată cu 2,2 puncte procentuale față de prognoza de 3,9% formulată anterior.

Ce înseamnă pentru români

Mesajul BNR este, în esență, unul cu două viteze.

Pe termen scurt, inflația rămâne o problemă, iar energia, seceta, canicula și alimentele pot menține presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Scăderea inflației în trimestrul III nu înseamnă că prețurile vor reveni la nivelurile de dinaintea șocurilor de TVA, energie sau accize.

Pe termen mediu, însă, presiunile inflaționiste ar trebui să se reducă. Cererea internă mai slabă, efectele de bază și corecția fiscală ar urma să contribuie la coborârea inflației.

Miza pentru România va fi însă evoluția energiei. Dacă problemele de producție și aprovizionare se accentuează, șocul energetic poate întârzia revenirea inflației spre ținta BNR.