Comerţul mondial creşte în cel mai lent ritm din ultimii şapte ani, iar lipsa lui de vlagă va afecta în special ecomomii mici şi deschise cum este cea a Finlandei, avertizează analiştii băncii Nordea. În plus, după cum scrie Mohamed El-Erian, unul dintre cei mai cunoscuţi investitori ai lumii, lucrurile se pot complica deoarece ispita protecţionismului va creşte, scrie ZF   Falimentul a trimis unde de şoc în comerţul mondial, în condiţiile în care porturi din mai multe ţări au refuzat accesul navelor companiei sau au blocat vapoarele acesteia. LG Electronics, unul dintre cei mai mari producători de produse electronice din lume, s-a văzut nevoit să anunţe că ia în considerare anularea transporturilor cu navele Hanjin, care-i acopereau până la 20% din livrările către America. Hanjin participă cu 7% la transportul de containere pe rutele Orientul Îndepărtat – America de Nord. Aproximativ 90% dintre mărfurile exportate în întreaga lume sunt transportate pe mare. Pentru Hanjin, perspectivele sunt dintre cele mai sumbre. „N-am văzut până acum niciun mare trans­por­ta­tor revenindu-şi după un colaps. Clienţii îşi pierd în­cre­derea. Este foarte puţin probabil ca Hanjin să re­nască din propria cenuşă“, a afirmat pentru Reuters Rahul Kapoor, analist la Drewry Financial Research Ser­vices. Oficiali din guvernul sud-coreean au spus că problemele pe care le are Hanjin ar putea duce la exclu­derea companiei dintr-o alianţă globală a trans­por­­tatorilor navali, ceea ce îi reduce şansele de supra­vieţuire. Compania sud-coreeană şi ceilalţi jucători din industria de profil se confruntă cu o com­binaţie toxică de competiţie brutală, supraca­pa­citate şi încetinire a comerţului mondial. Hanjin a înregistrat pierderi în patru din ultimii cinci ani. Cosco, cel mai ma­re transportator naval din Asia, a raportat pierderi de 1,1 mld. de dolari pentru prima jumătate a acestui an.     Companii din toată lumea apasă anul acesta pe frânele achiziţiilor noi şi livrărilor internaţionale. Comerţul mondial a crescut în volum în iunie cu doar 0,1%, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor firmei de analiză a pieţei Panjiva. Acesta este cel mai lent avans din 2009 încoace. „Avem semne destul de clare că comerţul mondial a încetinit“, a spus pentru CNBC Chris Rogers, analist la Panjiva. Exporturile SUA, cea mai mare economie a lumii, s-au redus cu 5% în iunie.     Tuuli Koivu, analist la Nordea, nu crede că comerţul mondial îşi va reveni semnificativ în viitorul apropiat şi acuză lipsa de progres în dereglementarea comerţului, lipsa de cooperare între state şi asensiunea protecţionismului, scrie Helsinki Times.     „O cauză a slăbiciunii comerţului este stoparea dereglementării. Ultimul mare pas a fost făcut în 2001, când China a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. De atunci, progresul a fost lent şi, spre exemplu, negocierile privind comerţul dintre UE şi SUA s-au împotmolit. Protecţionismul a ieşit la suprafaţă în multe locuri după criza financiară şi disputele comerciale au devenit mai dese“, a explicat Koivu.     Brexitul, adaugă ea, va mări probabil obstacolele din calea comerţului în Europa. Între timp, în SUA Donald Trump s-a concentrat pe criticarea comerţului liber şi a promis că impune tarife mari pe bunurile im­portate din China şi Mexic dacă ajunge la Casa Albă.     Analistul crede că revenirea comerţului este subminată de faptul că economiile dezvoltate contribuie tot mai mult la creşterea economiei globale.       Creşterea în aceste state tinde să stimuleze mai degrabă consumul intern şi mai puţin comerţul global.   Mohamed El-Erian, fostul CEO al PIMCO, cândva cel mai mare investitor în obligaţiuni din lume, atrage atenţia într-o opinie publicată de Bloomberg că nemulţumirea populară cauzată de creşterea economică slabă şi de accentuarea inegalităţii alimentează popularitatea mişcărilor politice şi sociale antisistem care promovează politici naţionaliste. Ca răspuns la aceste curente, tot mai multe guverne abandonează politicile favorabile comerţului liber pentru abordări mai insulare. Adepţii versiunii mai slabe a acestei tendinţe spun că comerţul trebuie să fie şi echitabil, nu doar liber. În verisunea mai dură se promovează substituirea importurilor şi alte măsuri de descurajare a intrărilor de produse străine şi de bani din străinătate.  Pe termen scurt, aceste evoluţii reprezintă încă o barieră pentru creştere şi pentru comerţul mondial.