Daca Romania a introdus prima cota unica de impozitare de 16% pentru un climat mai favorabil businessului, Bulgaria este pe cale sa aplice strategia folosita de vechile tari comuniste.
Autoritatile de la Sofia pregatesc o cota unica de impozitare la cel mai redus nivel din Europa, de 10%, primul pas fiind facut dupa integrare, prin scaderea impozitului pe profit la 10%. Europenii sunt tot mai atenti la miscarile vecinilor bulgari, de vreme ce ambitiile vizeaza transformarea tarii intr-un paradis fiscal al Europei. Romania bate pasul pe loc, din 2006, in privinta reducerii vreunui impozit principal, insa concurenta si rezultatele favorabile ale altor tari in materie de investitii noi si incasari la bugetul de stat ar putea determina autoritatile de la Bucuresti sa regandeasca politica fiscala.
Modificarile fiscale ale vecinilor au influentat in sens pozitiv climatul de afaceri de vreme ce ponderea sectorului privat in PIB a crescut de sapte ori in ultimii 16 ani, in comparatie cu Romania, unde cresterea a fost de patru ori.
Daca in anii ‘90 sectorul privat bulgar avea o contributie de 10% din PIB, 16 ani mai tarziu, banii adusi statului din taxele si impozitele platite de companiile private au ajuns sa reprezinte 75% din PIB. In Romania, privatii contribuie cu 70% la PIB, insa Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca pana in 2010 ponderea sectorului privat se va majora la 80%. Din punct de vedere al conditiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, Banca Mondiala plaseaza Romania pe locul 48, in urma Bulgariei, care ocupa pozitia 46.
Potrivit raportului, Bulgaria a reusit sa faca cele mai numeroase reforme fiscale in 2006-2007, prin reducerea cotei de impozit pe profit de la 15% la 10%, precum si a contributiilor cu 7%. Romania nu bate pasul pe loc, ci ia in calcul reducerea, din 2008, a CAS platit de angajati cu sase puncte procentuale, mai ales ca impozitul pe venit, de 16%, plaseaza tara noastra in randul tarilor europene cu cel mai scazut impozit. Din acest motiv, si ponderea in PIB a veniturilor din impozite este mica, fiind tara cu cel mai scazut nivel de venituri din taxe si impozite in raport cu tarile din Uniunea Europeana.
In aceste conditii, adoptarea unei cote unice de 10% in Bulgaria ar putea sa se reflecte serios in incasari, analistii fiind destul de sceptici in ceea ce priveste atragerea de investitii noi in industrie. Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicata, considera ca o cota joasa a impozitului pe profit va impulsiona, mai degraba, investitorii existenti sa reinvesteasca. Cert este ca fondurile europene ar putea contribui la cosmetizarea celor doua tari si, implicit, ar starni interesul investitorilor. Cresterea actractivitatii, odata cu statutul de mediu investitional sigur si profitabil, ar putea atrage un numar sporit de fonduri de investitii, iar companiile multinationale ar putea proceda la relocarea unor segmente de dezvoltare in Romania sau in Bulgaria.
Pentru acest an, se estimeaza ca Romania va atrage fonduri in valoare de circa un miliard de euro, in contextul in care evantaiul de proiecte potentiale este mare. Proiectia bugetara a Uniunii Europene ia in calcul acordarea a peste 30 de miliarde euro Romaniei, in intervalul 2007-2013, fonduri care vor fi utilizate pentru cele sapte programe operationale stabilite cu Comisia Europeana. Bulgaria, in schimb, ar trebui sa atraga fonduri in valoare de 11 miliarde euro pana in 2013.Pana in acest moment, discutia privind utilizarea fondurilor structurale este prematura, de vreme ce niciuna dintre tari nu a batut in cuie reglementarile necesare. Or, intarzierea utilizarii acestora impiedica startul recuperarii unor decalaje ample fata de tarile dezvoltate. In conditiile in care cofinantarea din partea statului roman este de 15% pentru proiectele publice, inseamna ca, pana la finele anului, ar putea fi teoretic absorbite cateva miliarde de euro. Scenariul este putin plauzibil daca luam in calcul experienta statelor intrate anterior in Uniunea Europeana.
Recent, la Bruxelles, s-a lansat problematica revizuirii bugetului Uniunii Europene, care se va intampla in 2008-2009. Aceasta va insemna si o analiza a modului in care Romania si Bulgaria se insereaza in politicile europene, eficienta acestora si reforma. “Daca se va constata ca ele nu au capacitatea adecvata pentru incadrarea in obiectivele Cadrului Financiar 2007-2013, s-ar putea propune reorientarea prioritatilor intr-un sens care ar genera costuri si efecte importante pentru cetatenii celor doua tari”, spune Vasile Puscas, fost negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana.
Privatizare
Diferentele specifice pe care le-au intampinat Romania si Bulgaria in cursa integrarii tin de mostenirile din perioada comunista. , senior partner la Price Waterhouse Coopers, conducatorul biroului de consultanta din Bulgaria, si care pana a ajunge la Sofia a trecut printr-o experienta de aproape 12 ani in Romania, spune ca, istoric vorbind, Romania se poate considera in avantaj. Iar acest avans este dat, in primul rand, de faptul ca Romania a mostenit dupa schimbarea regimului mai multe companii de dimensiuni mari, care au trebuit sa treaca prin procesele de privatizare. Iar aceste privatizari au atras dupa sine atat capital strain, cat si nume importante din businessul european. In privinta Bulgariei, numarul privatizarilor a fost, pe de o parte, mai mic, iar in ceea ce priveste marimea, nu a consemnat un nivel la fel de important ca in Romania.
Pentru bulgari, mostenirea comunista nu a fost atat de bogata. Nu au o platforma chimica, nu au rafinarii, nu au combinate metalurgice de dimensiunea Sidex, nu au industrie auto. In aceste conditii, strategia de privatizare a bulgarilor avea, la vremea ei, 15 puncte importante: compania de telecomunicatii BTC, producatorul de tutun Bulgartabak, cele sapte companii de distributie a electricitatii, cea mai mare intreprindere de echipamente militare VMZ Sopot, societatile de comert cu armament Kintex si Teraton, compania aeriana Balkan Air Tour, flota fluviala si compania si flota maritima - Navibulgar.
Cu toate ca unele au fost contestate, totusi, statul roman a avut cateva privatizari de succes, ca importanta a obiectivului, dar si ca valoare. Ca valoare, BCR, cu 3,6 miliarde euro, si Petrom cu 1,4 miliarde euro sunt cele mai mari privatizari din Romania. La bulgari, tinand cont de lista mult mai mica a obiectivelor si diferentele au fost relativ mari, in privinta sumelor.
In iunie, privatizarea operatorului telecom bulgar BTC s-a realizat cu fondul de investitii Advent International, prin filiala sa Viva Ventures Holding, care a cumparat 65% din BTC pentru 230 milioane de euro. O alta privatizare bulgara este cea a Balkan Air, companie care a dat faliment si care din 2005 a devenit Bulgaria Air.
Ministerul Transporturilor din Bulgaria a mai scos la privatizare compania maritima de stat, Navigation Maritime Bulgare-Navibulgar, statul urmarind obtinerea unei sume intre unu si doua miliarde euro din vanzarea unui pachet de 70% din actiunile companiei.
Cat ne costa justitia
Capitolul “justitie” a reprezentat unul dintre punctele sensibile atat pentru Romania, cat si pentru Bulgaria de-a lungul procesului de pre-aderare. Ambele state au facut pasi mici, dar siguri in ultimii doi ani pe calea reformei in justitie.
Spre exemplu, in cursul anului 2006, 12% dintre reclamatiile existente la CEDO au venit din partea romanilor, spre deosebire de doar 2,4% reclamatii ale bulgarilor. Cu peste 10.850 de plangeri, Romania se situeaza pe locul doi in topul nemultumirilor legate de justitia interna, dupa Rusia. Guvernul de la Bucuresti a fost nevoit sa plateasca pana acum peste 4,5 milioane de euro romanilor lezati in drepturile lor. Principalele sentinte defavorabile statului roman se refereau la recuperarea de catre fostii proprietari a unor proprietati nationalizate. Bulgarii si-au rezolvat mai demult aceasta problema.
Romania conduce la capitolul coruptie
Intr-un raport al Bancii Mondiale din iulie 2007, referitor la calitatea guvernarii din 212 tari ale lumii, Bulgaria obtine scoruri mai bune decat Romania la principalii indicatori - libertatea de exprimare, calitatea serviciilor publice, stabilitatea politica, domnia legii, controlul coruptiei, precum si capacitatea guvernului de a formula politici care permit dezvoltarea sectorului privat.
In privinta coruptiei, Banca Mondiala noteaza Bulgaria mai bine decat Romania, cu o diferenta de 2,6%. Si in clasamentul Transparence International referitor la Indexul perceptiei coruptiei pe 2006, Romania se claseaza pe locul 84, in timp ce Bulgaria este mult mai bine plasata - locul 57. De altfel, si toleranta romanilor cu privire la tema coruptiei este mai mare decat cea a bulgarilor - 59% dintre romani si doar 16% din bulgari recunosc ca dau mita, potrivit unui studiu GfK.
“In privinta coruptiei, este relativ la fel in ambele tari - ea inca exista, inca se simte. Problema mare a Bulgariei, fata de Romania este criminalitatea de afaceri... Pana anul trecut, murea cineva in fiecare luna, am auzit de circa 30 de oameni de afaceri impuscati. In Romania am auzit de furturi, tunuri, dar nu de omucideri”, spune reprezentantul PwC Bulgaria.
Sustinerea sectorului privat
Bulgaria ne depaseste si in privinta reglementarilor care favorizeaza dezvoltarea mediului de business. Potrivit Bancii Mondiale, Bulgaria atinge un procentaj de 60,8% din nota maxima care s-ar putea acorda unei politici favorabile dezvoltarii mediului de business, in timp ce Romania se plaseaza la 57%. Dupa colapsul suferit in anii 1995-1996, tara vecina a introdus un sistem nou de legi, menit sa favorizeze mediul de afaceri si sa diminueze birocratia. “Bulgaria are o experienta a catastrofei, a caderii sistemului. Dupa acel moment, a preluat controlul, din punct de vedere legislativ, pentru a mentine stabilitatea si pentru a avea cresteri in toate domeniile”, spune Levon Hampartzoumian, presedinte UniCRedit BulBank.
Romania se afla pe ultimele locuri in raportul “Doing Business 2008” al Bancii Mondiale, din punctul de vedere al numarului de plati necesare pentru taxele si impozitele datorate in timpul unui an - care insumeaza la noi 96 de operatiuni. Numarul mare al platilor se reflecta intr-o diminuare a numarului de afaceri nou-infiintate dintr-o tara.
“Birocratia pare mai mica in Romania, fiindca pe hartie este mai usor sa faci o firma in Romania, insa bulgarii au mai multa bunavointa”, este de parere reprezentantul PwC.
Reforma sanatatii - o prioritate fara bani
Potrivit lui Hampartzoumian, la nivel legislativ, nu mai trebuie facut decat un fin acord al legislatiei, sunt cerinte noi din partea UE de genul protectia mediului, sanatate, educatie. Desi ambele guverne considera sistemul sanitar ca fiind prioritar, nici la Bucuresti, nici la Sofia nu se gasesc fondurile necesare pentru resuscitare. “Sistemul sanitar din Bulgaria - sistemul de rambursare si asigurarile de sanatate - nu functioneaza foarte bine. Fondurile se termina in septembrie-octombrie. Statul are monopol pe asigurarile de sanatate, nu exista concurenta in acest domeniu”, spune Ogjan Donev, CEO SoFarma, unul dintre cei doi mari producatori de medicamente din tara vecina.
Potrivit acestuia, doctorii au salarii mici, ca si in Romania, si au anuntat proteste pentru a obtine cresteri salariale. “Multi doctori bulgari pleaca in strainatate, pentru ca nu sunt bine platiti, dar in acelasi timp sunt bine calificati si constituie o pierdere pentru sistemul nostru sanitar”, arata acesta.
Se asteapta ca cheltuielile pentru sanatate sa creasca atat in Romania, cat si Bulgaria, ca urmare a presiunilor UE. “Odata cu aderarea, au aparut presiuni pentru a se schimba unele lucruri, dar pana acum nu s-a schimbat nimic. Sper ca in urmatorii doi-trei ani se va intampla ceva, pentru ca mai jos nu se poate merge - probabil ca suntem la cel mai scazut nivel din Europa, deci lucrurile nu pot merge decat mai bine”, comenteaza Donev.
“Odata cu aderarea, au aparut presiuni pentru modernizarea sis-temului sanitar din Bulgaria, dar pana acum nu s-a schimbat nimic. Oricum, mai jos de atat nu se poate merge - probabil ca suntem la cel mai scazut nivel din Europa. Ogjan Donev CEO Sopharma
”In primul an ca membru al UE, Romania este, pana la aceasta ora, incapabila sa absoarba fondurile europene disponibile in anul 2007, ceea ce demonstreaza neintegrarea de facto in politicile europene finantate prin Cadrul Financiar actual Vasile Puscas fost Negociator-Sef al Romaniei cu Uniunea Europeana si Secretarul Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
