Care sunt cele zece “porunci” ale Constitutiei dupa Basescu si ce riscuri atrag

In cadrul unei ceremonii speciale, la care au participat premierul Emil Boc, presedintele Senatului, Mircea Geoana, si cel al Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, precum si Avocatul Poporului, procurorul general, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, delegati ai celor doua partide de opozitie - PNL si UDMR, dar si reprezentanti ai societatii civile, presedintele Traian Basescu a insistat ca actuala Constitutie ar trebui sa fie modificata, in conditiile in care, “in loc sa fie un mecanism util, de deblocare a crizelor, aceasta a produs disfunctionalitati in mecanismele statului”. “Din motive asupra carora nu vreau sa insist, partidele noastre politice au amanat aceasta reflectie. Avem nevoie de o Constitutie care sa nu ne impinga in conflicte, ci, dimpotriva, sa ne scoata din ele, pentru ca orice conflict costa energie si timp”, a argumentat seful statului, adaugand ca a ales zece din cele 23 de propuneri ale Comisiei prezidentiale, coordonata de profesorul Ioan Stanomir, in perspectiva unei revizuiri a Constitutiei.

Adoptarea unui regim semiprezidential coerent

Traian Basescu s-a aratat convins ca solutia cea mai buna pentru Romania este cea a unui regim semiprezidential. “Nu cred ca Romania are nevoie de un regim prezidential, in care seful statului sa fie si seful guvernului. De asemenea, consider ca un regim parlamentar, in care seful statului nu mai este ales direct de cetateni, nu exprima vointa natiunii noastre. Nu cred ca romanii ar accepta sa abandoneze dreptul de a-si alege direct presedintele”, si-a explicat optiunea Basescu, militand pentru acordarea sefului statului a parghiilor legislative necesare, pentru a nu avea “un presedinte care nu poate actiona”.

Definirea mecanismelor dizolvarii Legislativului

Pe fondul relatiei tensionate pe care seful statului a avut-o cu parlamentarii din vechea legislatura, care au decis chiar si suspendarea sa, Basescu vrea sa isi rezerve, in cazul in care va mai castiga, anul acesta, inca un mandat la Cotroceni, dreptul de a dizolva Legislativul. “Dizolvarea Legislativului este, pretutindeni, un ultim recurs la rezolvarea crizelor politice. Stiu ca exista interpretarea potrivit careia o asemenea prerogativa acordata presedintelui i-ar spori, in mod nemasurat, puterea. Eu cred ca aceasta obiectie nu o fac decat cei care nu inteleg rostul dizolvarii. Ceea ce sporeste nu este autoritatea sefului statului, ci capacitatea institutiilor de a actiona, in chip responsabil, in momente de criza politica”, a spus Basescu, in sprijinul ideii sale.

Un sistem unicameral

In ceea ce priveste forma Parlamentului, seful statului a aratat ca este adeptul sistemului cu o Camera, pornind de la premisa ca “avem deja o Camera, si anume Parlamentul European”. “Consider ca existenta Parlamentului European este o garantie suficienta atat pentru o buna reprezentare a intereselor generale ale romanilor, cat si pentru impiedicarea oricarui abuz al puterii legislative "autohtone", a declarat Basescu.

Eliminarea oricarui privilegiu al alesilor care comit fapte penale

In opinia lui Basescu, problema imunitatii alesilor ar trebui regandita, in sensul eliminarii protectiei pentru fapte de ordin penal, masura impusa de “egalitate, democratie si simtul elementar al dreptatii”.

Limitarea drastica a reglementarii prin ordonante

Pentru “redarea credibilitatii Parlamentului”, Basescu a optat pentru “limitarea severa a numarului si a circumstantelor in care sunt adoptate ordonante de urgenta si ordonante ale Guvernului”. “Parlamentul trebuie reasezat in pozitia sa de unica instanta de legiferare. Legiferarea va trebui sa se faca in interes general, si nu in interesul unor grupuri”, a spus Basescu, folosindu-se de ocazie pentru a mai trimite o sageata catre Cabinetul care a fost condus de Tariceanu, pe care l-a acuzat de nenumarate ori ca actioneaza la comanda unor grupuri de interese. “Efectele unei legiferari decise de interese de grup, nu de binele public, le vedem cu totii. Ultimul efect vizibil este dezordinea completa din sistemul de salarizare din domeniul public. “Fortele decisive au fost presiunile de grupuri profesionale influente pe langa Guvern, ce au dus la situatii scandaloase, la crearea unor adevarate privilegii bugetare”, a acuzat Basescu.

Un decupaj administrativ cu 9-12 judete sau regiuni si o autonomie locala veritabila

A sasea propunere adoptata de Basescu se refera la reforma administrativa, idee salutata atat de actorii politici, cat si de reprezentantii societatii civile si ai mediului de afaceri. “Este necesar sa renuntam la sistemul administrativ creat in urma cu 40 de ani, caruia i s-a adaugat, acum un deceniu, fictiunea unor regiuni de dezvoltare ce exista doar pe hartie. Romania nu mai este un stat politienesc si nu are nevoie de atatea unitati administrative, care inseamna si tot atatea birocratii”, a explicat Basescu.

Recredibilizarea Curtii Constitutionale

Al saptelea element al optiunii presedintelui se refera la Curtea Constitutionala, care “a fost impinsa sa joace un rol de arbitru al vietii politice”. Basescu a insistat pe modificarea atributiilor Curtii, astfel incat aceasta sa nu mai fie “moderatorul conflictelor sau arbitrul orgoliilor diverselor partide”.

Introducerea referendumului obligatoriu

Adoptarea unei legi a referendumului, care sa precizeze ca Parlamentul este obligat ca, in urma organizarii unui scrutin popular, sa tina cont de vointa cetatenilor.

Regandirea rolului si a structurii CSM

Un al noualea element avut in vedere de seful statului, in ceea ce priveste revizuirea constitutionala, se refera la rolul si structura Consiliului Superior al Magistraturii. La acest capitol, Basescu propune “regandirea dispozitiilor constitutionale referitoare la aceasta institutie”.

Definirea clara a tuturor drepturilor cetatenilor

La acest capitol, presedintele a vorbit despre o “instituire clara a drepturilor cetatenilor romani, definirea drepturilor economice si sociale ca drepturi fundamentale accesibile, in mod veritabil, tuturor cetatenilor”.

Comisia prezidentiala a mai propus si “eliminarea institutiei suspendarii din functie a sefului statului”, plecand de la ideea ca “actualele prevederi constitutionale in materie de suspendare a presedintelui creeaza premisa dubla a unui blocaj constitutional si a unei tensiuni intre votul referendar si ideea moderna de reprezentare”. Comisia a explicat ca o asemenea prevedere “nu are corespondent in niciun text constitutional al unei natiuni membre a Uniunii Europene”.

Pe de alta parte, membrii Comisiei prezidentiale de revizuire a Constitutiei au aratat ca orice incercare de a depolitiza institutia prefectului este, in opinia lor, sortita esecului, pentru ca reprezentantul Guvernului in teritoriu nu va fi vreodata independent politic, subliniind ca reforma trebuie axata pe alte coordonate.

Alta propunere a Comisiei se refera la faptul ca Avocatul Poporului ar trebui sa fie numit, pe o perioada de trei ani, de catre presedinte, dintr-o lista ce contine cel putin trei propuneri, prezentata de CSM, iar propunerea sa fie validata de Parlament, dupa avizul comisiilor de specialitate.

Premierul Emil Boc a aratat ca Guvernul este gata "sa analizeze" posibilitatea inaintarii catre Presedintie a propunerii de declansare a procedurii de revizuire a Constitutiei, subliniind ca "nu trebuie sa ne temem de revizuirea cadrului constitutional". De altfel, in 2002, la propunerea lui Emil Boc, in actuala Constitutie a fost introdusa prevederea prin care seful statului sa nu il poata revoca pe primul-ministru. La momentul respectiv, Boc si-a motivat decizia prin faptul ca, prin aceasta prevedere, nu va mai fi posibila aparitia unor crize constitutionale, precum cea din timpul guvernului Radu Vasile. Interesant este insa ca, pe fondul conflictelor pe care le-a avut cu fostul premier Calin Popescu Tariceanu, presedintele Tra­ian Basescu nu a putut transa definitiv situatia in favoarea sa, revocandu-l pe liderul liberal tocmai din cauza acestei prevederi.

Si presedintele Senatului si al PSD, Mircea Geoana, s-a declarat de acord cu demersul de modificare a Constitutiei, prezentandu-se un adept al "unei noi republici". Liderul PSD a militat pentru "o ampla reforma a statului roman".

Analistul Zoe Petre a atras atentia asupra faptului ca propunerile sustinute de presedintele Traian Basescu pot spori prevederile autoritare din legea fundamentala, in cazul in care vor fi adoptate. “Presedintele spera sa se bucure in urmatorul mandat de puteri sporite, in cazul in care va castiga alegerile. Nu cred ca va mai fi adeptul acestor principii daca nu va mai fi presedinte”, a declarat pentru Business Standard Zoe Petre. La randul sau, presedintele Asociatiei Pro-Democratia, Cristian Parvulescu, a aratat ca in propunerile presedintelui “exista mult populism”, ideile avand un “continut antiparlamentar”. Dintre propunerile adoptate de Basescu, de succes s-a bucurat ideea privind reorganizarea teritorial-administrativa. In privinta acesteia, directorul adjunct al IPP, Adrian Moraru, a atras atentia insa ca ar putea starni nemultumiri din partea primarilor si a conducerilor consiliilor judetene, care si-ar pierde privilegiile.