Ce pregătește Guvernul în pachetul 3 de măsuri fiscal-bugetare devine subiect central al discuțiilor dintre liderii politici și experți. Noul pachet, care ar urma să fie adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament, este gândit ca un instrument suplimentar pentru reglarea deficitului bugetar, însă specialiștii atrag atenția că măsurile propuse până acum nu au produs un impact decisiv.
Ce pregătește Guvernul în pachetul 3 de măsuri fiscal-bugetare
Printre măsurile aflate pe masa Guvernului se numără comasarea unor instituții, reducerea aparatului central, eliminarea cumulului pensie-salariu, eliminarea unor excepții la pensionare, reducerea perioadei de șomaj, dar și reforma administrației publice.
De asemenea, autoritățile locale ar putea primi dreptul de a autoriza și taxa jocurile de noroc, iar anumite proiecte de dezvoltare economică ar putea fi susținute direct prin măsuri fiscale. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că „pachetul pe administrație poate fi completat cu multe altele”, semnalând că lista rămâne deschisă.
Potrivit acordului cu Comisia Europeană, România trebuie să se încadreze în acest an într-un deficit de 8,4%. Analiștii avertizează că, în ciuda intențiilor bune, lipsa unor reforme structurale reale riscă să limiteze efectele pachetului.
Politologul Ioan Stanomir arată că „singura veste clară, palpabilă și relativ luminoasă este ținta de deficit”, dar subliniază totodată că „în afară de creșteri de taxe și impozite, această coaliție nu a produs nimic altceva”.
Critici: un pachet al „bunelor intenții”
Pachetul 3 seamănă în mare parte cu precedentul, care a inclus măsuri din mai multe domenii, dar a lăsat nefinalizată reforma administrației publice. Acum, aceasta reapare ca prioritate, însă experții se tem că lipsa unor date clare și a unei viziuni coerente ar putea transforma din nou setul de măsuri într-o listă a intențiilor fără rezultate palpabile.
La Curtea Constituțională se află încă patru proiecte din pachetul 2, trei contestate de opoziție și unul de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce complică suplimentar calendarul reformelor.
Economistul Bogdan Glăvan consideră că pachetul 3 ratează din nou sectoarele esențiale. El menționează trei domenii „nevralgice” unde Guvernul ar fi trebuit să acționeze: companiile de stat, administrația și lucrările publice. În opinia sa, „nu am văzut nicio reformă autentică, nicio măsură prin care să scadă în mod definitiv și sustenabil cheltuielile statului”.
Glăvan explică faptul că statul român rămâne supraîncărcat de personal din cauza birocrației și că lipsa digitalizării perpetuează această problemă. De asemenea, atrage atenția asupra lucrărilor publice contractate peste capacitatea bugetului, care ar fi trebuit oprite sau puse pe pauză. „În niciunul dintre cele trei domenii nevralgice nu s-a acționat hotărât. În unele nu s-a acționat deloc”, avertizează economistul, potrivit Adevarul.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
