Guvernul propus de Siegfried Mureșan ajunge azi în fața Parlamentului, într-un vot care poate decide nu doar soarta noului Cabinet, ci și următoarea etapă a crizei politice. Pentru învestitură sunt necesare cel puțin 233 de voturi, însă premierul desemnat recunoaște că, în acest moment, nu are majoritatea necesară.
PSD și AUR au anunțat că nu vor vota Guvernul Mureșan. PNL, USR și UDMR au împreună 170 de parlamentari, iar Mureșan spune că a purtat discuții cu grupul minorităților naționale, cu parlamentari neafiliați și cu grupuri mai mici. Potrivit propriilor calcule, se află în intervalul dintre 170 și 233 de voturi.
Votul începe la ora 13.00
Ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului începe la ora 13.00. Siegfried Mureșan va prezenta programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, după care parlamentarii vor dezbate și vor vota cererea de învestitură. Pentru ca Executivul să fie învestit sunt necesare 233 de voturi favorabile.
Votul vine după două zile de audieri în comisiile parlamentare. Unele dintre nominalizări au primit avize negative, dar avizele comisiilor sunt consultative și nu împiedică plenul să voteze lista propusă.
Un program făcut în cinci zile
Mureșan și partidele care îl susțin au construit programul de guvernare într-un timp foarte scurt. Documentul depus la Parlament cuprinde 372 de măsuri, 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu propriu.
Programul își asumă continuarea reformelor începute de Cabinetul Bolojan, dar pune accent și pe relansarea economică. Pe partea fiscală, Mureșan promite că TVA nu va fi majorată și că revenirea cotei standard la 19% se va face „de îndată ce se va putea”. O rectificare bugetară este prevăzută în primele 30 de zile de la învestire, cu menținerea deficitului în limita țintei de 6,2% din PIB.
Pentru 2027, programul prevede ca proiectul de buget să fie prezentat până la 30 noiembrie.
Reforma statului, în centrul programului
Una dintre direcțiile principale este reducerea aparatului administrativ. Sunt prevăzute limitarea numărului de secretari de stat, reforma companiilor de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public și comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală.
Programul mai prevede dezvoltarea unui ghișeu unic pentru servicii precum eliberarea actelor, pașapoartelor și permiselor sau înmatricularea autovehiculelor.
Un alt punct cu impact politic direct este reducerea numărului de parlamentari. Cabinetul Mureșan propune scăderea numărului total de deputați și senatori de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
Aici apare una dintre contradicțiile politice ale zilei: parlamentarii chemați să voteze programul sunt puși să decidă și asupra unei măsuri care ar reduce chiar numărul de mandate din Legislativ.
PSD și AUR anunță că votează împotrivă
PSD și AUR au transmis că nu susțin Cabinetul Mureșan. Social-democrații au criticat programul și direcția economică propusă, în timp ce AUR a susținut că documentul nu oferă suficiente detalii privind costurile măsurilor, termenele și sursele de finanțare.
În aceste condiții, voturile parlamentarilor care nu fac parte din cele trei formațiuni care susțin Guvernul devin decisive.
Mureșan a declarat marți că a discutat cu reprezentanții minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați și că va continua negocierile până la momentul votului.
Ce se întâmplă dacă Guvernul pică
Un vot negativ ar avea o consecință constituțională importantă. Cabinetul Mureșan ar fi al doilea guvern respins de Parlament după nominalizarea lui Siegfried Mureșan, după ce anterior a fost respinsă solicitarea de învestitură pentru Guvernul Adrian Veștea.
Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Prin urmare, respingerea Cabinetului Mureșan ar deschide pentru prima dată această posibilitate în actuala criză, dar anticipatele nu ar fi declanșate automat. Decizia de dizolvare a Parlamentului îi aparține președintelui Nicușor Dan, în limitele și condițiile stabilite de Constituție.
Președintele a declarat anterior că nu consideră alegerile anticipate o soluție pentru actuala criză și a cerut partidelor să găsească o formulă pentru încheierea perioadei de instabilitate.
Astfel, votul de astăzi are o miză care depășește simpla învestire sau respingere a unui cabinet. Dacă Guvernul Mureșan obține 233 de voturi, România poate trece la formarea unui nou Executiv. Dacă este respins, criza intră într-o etapă în care scenariul anticipatelor devine, pentru prima dată, constituțional posibil, dar nu inevitabil.
