Ce schimbare?

De anul viitor, medicii vor prescrie cu prioritate medicamente generice, dar măsura nu eliberează statul de presiunea subfinanţării.

Fiecare pacient va putea alege de anul viitor, sub indicațiile specialiștilor, medicamentul care i se potrivește – o prevedere din programul pe care Ministerul Sănătății (MS) l‑a agreat cu FMI –, a anunțat cu câteva zile în urmă ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu. În prezent, medicii pot scrie pe rețetă denumirea comună internațională a medicamentului recomandat, nu și numele specific al unui medicament fie el original sau generic.Dacă urmăm acest scenariu, din 2014, fiecare pacient care va avea o rețetă va putea alege să urmeze un tratament cu un medicament generic (mai ieftin decât originalul, dar cu aceleași substanțe active) gratuit sau compensat ori să plătească în plus față de suma maximă decontată pentru un original.

 

Bine pentru pacienţi. „Această măsură nu ajută în mod semnificativ bugetul sănătăţii, ci îl ajută pe pacient să facă o alegere“, spune Dan Zaharescu, directorul  executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Acesta susţine că pacienţii vor fi astfel mai bine informaţi, sumele pe care sistemul de asigurări de sănătate le va deconta nu se vor modifica în scădere. În continuare, produsele şi suma decontate vor fi aceleaşi. „Indiferent că pacientul optează pentru fostul medicament original sau pentru un generic mai scump, el îşi asumă plata diferenţei între preţul pe care îl rambursează sistemul de asigurări de sănătate şi preţul real al medicamentului din farmacie“, explică Zaharescu.

Anunțul lui Nicolăescu de acum vine după ce MS a subliniat de‑a lungul anului că intenționează să crească accesul pacienților la terapii mai ieftine și pentru a eficientiza bugetul ministerului pe care îl conduce. În fapt, el a și încheiat un acord de colaborare în acest sens cu Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România. Teoretic, măsura ar putea schimba ierharhia pieţei, oferindu‑le companiilor producătoare de generice un cadru de creştere favorabil. Loc de creştere pentru acest segment există. Doar un argument: Dan Ivan, directorul Actavis România, estima într‑un interviu pentru „Ziarul Financiar“ că producătorii locali au o contribuție de 1,5% din PIB, în timp ce în țările dezvoltate industria de generice ajunge până la 10% din PIB. Însă nu e cazul de aşa ceva acum.

Chiar ministrul Sănătăţii subliniază că măsura ce va fi introdusă în contractul‑cadru din 2014 are scopul de a‑i feri pe pacienţi de „abuzuri“. Adică de acele situaţii în care un medic îi face pacientului o recomandare de tratament mai scump, deşi pe piaţă există variante mai ieftine care conţin aceleaşi substanţe active, deci efectul terapeutic este aproximativ acelaşi.

În primele șase luni ale anului, piața farmaceutică a crescut cu 3,5% de la an la an, până la 5,9 mld. lei (1,34 mld. euro), potrivit datelor Cegedim România. Bilanțul primei jumătăți de an i‑a determinat pe consultanții companiei să revizuiască în scădere avansul industriei pentru tot anul 2013, de la 1,4% inițial la 0,7%. Iar procentul este aplicabil creșterii în lei. La nivelul ultimului an (iulie 2012 – iunie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 11,92 mld. lei, în creştere cu 4% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (în euro, avansul a fost de 1,4%, până la 2,67 mld. euro.) Salvarea industriei depinde de o listă pe care și pacienții o așteaptă cu sufletul la gură: cea a medicamentelor compensate, neactualizată de șase ani. Estimările jucătorilor din piaţă vizează o cheltuială suplimentară a autorităţilor de circa 20– 25 mil. euro în primul an de la deschiderea listei pentru noi molecule.

Astfel că, pentru 2014, „în condiţiile actualizării moderate a listei de medicamente compensate, anticipăm o creştere de +2,7% în lei“, explică Petru Crăciun, directorul general al firmei de cercetare şi studii de piaţă Cegedim România. Însă din estimările ARPIM, aceste tratamente vor fi finanţate iniţial chiar de producători, care contribuie la bugetul sănătăţii prin taxe precum clawback.   România vs UE . Recent, Franța a implementat la rândul ei o politică similară, însă cu scopul de a micșora costurile din sănătate. Astfel, pacienții trebuie să plătească din buzunar prețul unui medicament original, dacă pentru acesta este disponibil un generic, diferența de sumă fiindu‑le în unele cazuri rambursată ulterior. Înainte de implementarea măsurii, francezii alegeau generice în 71% din cazuri, potrivit unui raport Bloomberg, targetul din prezent fiind de 85%. Prin comparație, rata de utilizare a genericelor în SUA era în 2011 de 78%, iar în Germania de 96%. Estimările oficialilor francezi indică în urma acestei măsuri, corelată cu o scădere impusă a prețurilor originalelor, o reducere a notei de plată cu medicamentele de 530 mil. euro pentru 2013. În România, volumul genericelor vândute este de circa 70%, însă ca valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele, genericele reprezintă doar 25%. Asta în condițiile în care, la noi, cheltuiala medie pe cap de locuitor este printre cele mai scăzute din Europa, de 100 de euro. La această sumă s‑a ajuns după ce, în ultimul deceniu în România, dintre toate ţările UE, cheltuielile cu medicamentele au crescut cel mai mult. Totuşi, media în țările vestice este de patru ori mai mare. Nu e de mirare că România ajunge să consume pe datorie într‑un an mai mult decât resursele alocate, principalii creditori ai sistemului fiind companiile farmaceutice – termenele de încasare pentru medicamentele compensate depășeau anul trecut 300 de zile. Această situație este în curs de rezolvare, spun autoritățile, care s‑au angajat să le reducă la 30–60 de zile ca urmare a implementării unei directive europene.Chiar și finanțat de companiile din piață, consumul este mult sub nevoile medicale ale țării. Este adevărat că anul acesta bugetul pentru sănătate depășește nivelul de anul trecut cu circa 1 mld. euro. Însă situația este una punctuală, banii alocați suplimentar sunt destinați să acopere arieratele adunate începând cu 2008, anul în care Nicolăescu și‑a terminat primul mandat în fruntea MS.   Printre ultimele decizii implementate atunci de Nicolăescu se numără și desființarea plafoanelor din farmacii pentru eliberarea medicamentelor compensate. Unii actori din industrie au acuzat schimbarea, susţinând că acesta era singurul instrument prin care statul putea controla consumul de medicamente. Dar dincolo de aceste instrumente, autorităţile trebuie să găsească o soluţie pentru a finanţa sistemul, nu de reducere a cheltuielilor, căci nevoile vor fi mai mari pe măsură ce trece timpul. Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de exemplu, atrăgea atenția luna trecută că, pentru prima dată în istorie, țările UE au mai mulți locuitori cu vârste de peste 65 de ani decât tineri sub 15 ani. Fenomenul de îmbătrânire a populației este asociat cu creșterea incidenței anumitor boli precum cele cardiovasculare, cancere, Alzheimer și Parkinson, pentru care, în prezent, protocoalele de tratament nu dau cele mai bune rezultate. OMS sublinia astfel că industria farmaceutică nu mai reușește să țină pasul cu acest fenomen, deci terapiile noi pe care le eliberează pe piață nu rezonează cu noua realitate. Situația este, cel puțin, paradoxală. De mai bine de două decenii, investițiile în cercetare și dezvoltare de molecule noi s‑au triplat, ajungând în medie la 1 mld. dolari pentru fiecare medicament nou lansat. Statistica est e valabilă și pentru România– doar un argument: în topul celor mai vândute medicamente se află produsele pentru cancer, boli cardiovasculareși boli psihice. Nu sunt valabile însă și schemele de tratament (depășite, dacă ținem cont de OMS) din Vest.